Unitatea Militara (3)

...Gara Suceava nu pare de fel impresionata de sosirea noastra. E intunecata, rece si mohorata. Pe la jumatatea peronului, observam un tip cu ceva epoleti pe umar care ne face cu mana.. facem si noi, ca oile, sa nu dezamagim omul, pentru bucuria de a ne vedea. Frigul cumplit, omoara mai toate urmele betiei crancene, petrecuta in vagonul CFR. Tipul vine catre noi si mormanul nostru haotic de valize si ni se adreseaza grabit:
- Lt.Major Agherghitoaiei...Bine ati ajuns ! Haideti repejor la autobuz, pana nu intra frigul in voi...
 Hopa hentz, imi zic, Carevasazica inca nu s-a sfarsit calatoria ?  In gloata compacta, ne tinem dupa el, pana in spatele garii. In intuneric, distingem o chestie care numai a autobuz nu seamana.. De fapt este un camion Bucegi, care are in spatele cabinei, pe sasiu, o cutie ca de "atelier mobil" numa' ca este prevazuta cu multe ferestre...Ce chestie ! "Lentul" ne deschide usa de tabla si ne pofteste sa ne ajutam unul pe celalalt, la ridicarea "bagajelor". Dupa ce ridica personal valiza ultimului urcat in "colivie", inchide usa si se urca in cabina Buceagului. O lumina chioara face ca frigul din "conserva" sa para si mai a' dracului decat este in realitate. Masina se pune in miscare si ruleaza ca in filmele suprarealiste, lin, si fara nici un zgomot ( asta din pricina amplasarii motorului in exteriorul si departe de cutia de transport ). Am ocupat aproape jumatate din capacitatea "autobuzului" astfel incat, daca ar fi sa exceptam frigul naprasnic, stam chiar comod. Macelarul se trezeste primul din hibernare.
- Unde pizda masii ne mai duc astia acuma ???
  Nu-l baga in seama nimeni. Toata trupa a cazut in extrema cealalta, in ceea ce priveste "exuberanta". Iesim din oras, sau macar asa banuim, pentru ca geamurile sunt inghetate bocna, oarbe ca niste cartite si ne cufundam in intunericul unei sosele necunoscute. Tot mergem asa, in tacere si sintuneric, pret de aproape o ora. Apoi, atelierul mobil incetineste, vireaza lin la stanga si incepe a se legana din arcuri pe un drum de tara. Dupa cateva minute, masina franeaza in fata unei porti si se aud de afara schimb de replici sacadate. Portiera cabinei se tranteste zgomotos, masina face un arc de cerc si se opreste. Usa laterala a cutiei se deschide si "lentul" apare in cadru, slab luminat de afara.
- Gata civilii, ati ajuns in tabara ! Coborarea !!!
  Ne dam jos, unul cate unul, in mijlocul unui platou betonat. Desi nimeni nu vorbeste nimic, "lentul" tine sa ne atraga atentia:
- Va rog sa pastrati linistea. Este ora 03.30 si colegii...ma rog, viitorii vostri camarazi se odihnesc la ora asta.
  Sunt intru totul de acord cu spusele lui si chiar imi vine sa le cer scuze dragilor mei viitori camarazi pentru faptul ca am "aterizat" asa, pe nepusa masa, in toiul noptii...si-i deranjam.. Intram pe o usa, intr-un interior de cladire ( mare lucru, nu se distinge ) Eu am ramas ultimul. In pragul usei, sta un "flacau" imbracat de armata care cantareste din priviri pe toti cei ce trec pe langa el. Ajung si eu in dreptul lui. Ma opresc, il privesc atent si cu interes, apoi hotarasc sa-i fac o "bucurie" si scot din buzunar pachetul de Kent, in care au mai ramas doar cateva tigari.
- Salut baiatu" !!! naspa vreme, nu-i asa ??? Ia o tigara...sau chiar doua...vad ca n-ai somn.. Imi pare sincer bine sa te cunosc ! Costica. ( Si dau sa-l imbratisez ) " Baiatu" se eschiveaza intr-o parte, nu ianainte de a "pescui" doua-trei tigari din "oferta" subsemnatului.. Cam ciudat, tipul, imi zic si mai intorc odata capul catre el, desi il depasisem..Nu-i disting prea bine figura, da vad ca pe umeri are niste chestii galbene, la epoleti...Aha, bag seama !  Asta trebuie sa fie si el, vre-un fel de sef, sefulet...ceva. Am fost destept ca l-am servit cu tigari. Sper sa ma tina minte.
  Ajung din urma gasca, cazata deja intr-un dormitor extrem de generos ca si dimensiuni, cu o multime de paturi imbietoare, la dispozitie.
- Dezechipati-va si incercati sa mai prindeti ceva somn in putina vreme ce a mai ramas din noaptea asta...Ne sfatuieste "lentul" si dispare grabit catre cine stie unde...
  Nici nu era nevoie de sfatul sau. Santem rupti in gura de somn, mahmuri, infrigurati si deja nitel flamanzi. Nu aprindfem lumina, pentru ce de afara intra o geana de lumina. Ne dezbracam de hainele groase, de drum, si ne aruncam in paturi, molesiti de caldura palcuta din incapere...Adorm in cateva secunde si viseeeeez cat pentru o viata.
  E atat de bine !!!  Sunt acasa si ma pregatesc cu ai mei, de revelion. Bradul e impodobit, miroase a friptura si a placinta cu branza... In departare se aud colindatori si chlinchete de clopotele... Margareta este langa mine in pat. Nu are pe ea decat chilotelul roz...Mamaaa, ce buna e.... M-as apuca de ea, da tot misuna ai mei prin camera... Ea imi zice. " Iubi, hai sa ne-o punem ! te vreau de nu mai pot !!! - Esti intr-o parte ??? Cum dracu sa ne-o tragem, cand astia se vantura in toate directiile ??? - Prostut mic ce esti ! Nu trebuie decat sa ne invelim pana peste cap si nimeni nu ne mai poate vedea..."  Sa sti ca are dreptate gagica...Ba ce fraier sunt. Stai tu numa' sa vezi ce "calareala" ai sa primesti...si-mi trag patura, hotarat, peste cap.......
- Desteptaaaaaareaaaaa !!!
    Urletul animalic imi fac timpanele sa sangereze..
- Desteptaaaarea !!! Scoala biban puturos din scutece !!!
  Sar ca ars, din mijlocul visului "fierbinte" si "fut" un cap zdravan, in patul de deasupra, despre a carui existenta habar nu aveam. Unde mama dracului sunt ??? ....Aha !!! Asta este un cosmar, cu siguranta... Ignora-l baiete si dormi mai departe...Tu aveai de facut ceva...Concentreaza-te pe visul anterior...
 - Desteptaaaaareaaa !!!  In trei secunde va arunc din paturi si ma pis pe voi de civili puturosi ce sunteti, daca nu va sculati !!!
...O duzina de "ametiti" stau in picioare, langa paturile metalice incercand sa priceapa "despre ce este vorba im propozitie"...Ala de racnea ca apucatu' s-a mai calmat. Prima data am fost tentat sa cred ca este "prietenul meu" de cu seara..M-am uitat mai bine, insa la toalele lui, si am vazut ca spre deosebire de primul, asta are numai o singura chestie galbena pe umeri...aha...deci e altul...
- Bibani ! Atentie la mine !  Sunt fruntas Cotlogut. pana vine altu' sa va invate...casca bine urechile la ce va spun... De azi sunteti in armata. Armata are regule. Cine calca regulele beleste pula ! E clar bai biban puturos !!!!  Incepand din clipa asta trebe sa stiti cum va adresati superiorilor... Cine e superiorii ???  Foarte simplu. Oricine nu este biban, adica voi, din unitatea asta... Ba gretosule !!! Zice asta, adresandu-se viitorului soldat Ghisman Petrica..
- Eu cand mananc un cacat, tu te uiti la mine ba labarule, nu te uiti dupa muste...Ai inteles ???
 Ghisman ofteaza resemnat si aproba cu parere de rau..
- Am priceput..
- Ai priceput pe pizda matii de biban parsiv... Nu asa se raspunde.
- Se spune, am inteles, sa traiti, tovarasul fruntas, boule !!!  Asa raspunzi la toata lumea. De la tovarasul comandat pana la gandacul de bucatarie, care si ala saracu, e mai instruit decat tine, biban puturos... Clar ???
 Spre surprinderea mea, Ghisman Petrica, borfasul de borfas, de centru, capituleaza lamentabil si accepta umilinta.
- Am inteles, sa traiti, tovarasul fruntas ! Daca pe drum, ma intalnesc cu un tovaras gandac si asta ma intreaba ceva, am sa-i spui si lui: Am inteles, sa traiti, tovarasu' gandac de bucatarie..
  Fruntasul Cotlogut se declara multumit de lectia de instruire oferita, astfel incat, cu un ton mai "uman" ne recomanda:
- Ba' !  la cine ii este foame, poate sa se duca in sala de mese sa manance...Azi, in cinstea voastra, bucatarul a pregatit orez ( cea mai groaznica mancare din armata ) cu carne alba ( din loc in loc, cate un vierme dolofan, pe care cei mai blazati, il puneau pe marginea farfuriei )..
 Aveam valizele doldora de mancare, asa in cat, in unanimitate, oferta "distinsului" a fost refuzata...
- Asa care vra sa zica ! Bibanu' e mofturos la mancare...Aveti la pachete, ai ??? Ei lasa pulica, ca se termina pachetu' si sa vezi ce o sa mai chellalaiti pe langa usa la sala de mese... Stati tapeni aici, pana va vine tovarasu' caporal care v-a fost repartizat....Sa nu aud musca, ca dracu' va ia...
  Pana sa ne dumirim, ce si cum apar nu unul, ci doi, tovarasi caporali. Unul este inalt, slab si ciolanos, celalat, inchis la ten...gen etnie...bine facut, tantos si gretos, nevoie mare. Amandoi insa, sunt "intoliti" la marele fix..Parca-s scosi din cutie. Eu ma bucur ca proasta. " Ete ma' ce uniforme ca lumea au astia aici...macar asta-i bine ".. Slabanogul face "onorurile" :
- Buna ziua...deocamdata, ca sunteti civili. Numele meu este Achihai Stefan. Sunt caporal ca si colegu' meu, de langa mine, tovarasul caporal Margarit M. Impreuna o sa ne ocupam sa va instruim pe voi, ca sa deveniti buni soldati si....viitori gradati. Va aflati in Unitatea Militara UM 0159 R Dumbraveni. 0159 este indicativul unitatii, care-l treceti pe plic cand scriti acasa, ca sa stie aia unde va trimite inapoi raspuns la scrisori,iar R inseamna Radiolocatie. Aceata unitate este o unitate operativa. Asta inseamna, ca noi, aicea, lucram efectiv, zi lumina, ca la CAP urmarind si supraveghind cu atentie, traficul aerian de deasupra patriei noastre, ca sa nu avem surprize cu fortele imperialist burgheze care ar vrea sa ne cotropeasca. Colectivul unitatii noastre numara, aproximativ saizeci de camarazi. Treizeci ciclul doi, treizeci cicul unu, adica voi, care abea ati sosit.  Astazi or sa mai soseasca in unitate colegi din Suceava, care sunt pe drum, si din alte locuri, care si ei sunt pe drum acuma. Cazarma dispune de trei dormitoare comune, a cate treizeci de paturi. Un dormitor pentru ciclu' doi, unu' pentru ciclu' unu si unu pentru ca sa fie de rezerva... O sa facem doua grupe. O grupa o sa o instruiesc eu si alta grupa, tovarasu' Margarit, care e langa mine, asta dupa ce or sa vina toti. Deocamdata aveti program de voie, pana la ora noua, cand se da drumu' la apa calda. Asta inseamna ca stati in dormitor si faceti cam ce vreti...numa' sa nu va luati la bataie ( rasete discrete ) Puteti manca ceea ce mai aveti prin valize, pentru ca dupa aia valizele se incuie la magazie, pueti sa scriti la parinti si la alde' Leana, ca se le spuneti ca ati ajuns bine mersi si ca sunteti sanatosi si fericiti...Toate astea, numa' pana la ora noua, ca inca sunteti civili si va doare-n sula de armata...La ora noua, vin sa va iau incolonati frumos, ca sa va duc la sala de baie. Acolo, angajatu civil Dumitrel, o sa va dea latele jos, sa aratati si voi ca oamenii, o sa va imbaiati si o sa primiti echipamentul din dotare... Atentie mare la mine ! Toate toalele civile, de la caciula de astrahan ( nu avea nimeni asa ceva - dar omul era nostalgic ) la chiloti si sosete ( cu S nu cu Sh ) le predati la magazie intr-un sac de plastic. Deci ! Dupa ce faceti baie, toata lumea se imbraca cu echipamentul din dotare. Nimic altceva...Intervine caporalul Margarit...
- Bai alde pula bleaga...Achihai asta e baiat finut si se comporta cu voi ca o domnisoara. Io v-o spun pa de-a dreptu'...Sa nu dea dreacu sa gasesc pa voi toale civile, ca sterg cu voi si voi cu ele, pe jos...Si io sunt baiat bun...da cu cine e bun cu mine si ma respecta...Care nu asculta inseamna ca nu ma respecta..si nu vreti sa stiti ce pateste ala....
  Achihai intervine peste el, impaciuitor...
- Tovarasu caporal Margarit le spune mai pe de-a dreptu'...Nu trebe sa va speriati. E un tovaras de nadejde si un gradat bun...daca sunteti si voi disciplinati. Deci ! Ne vedem la ora noua.
  Ies amandoi din dormitor lasand sumedenii de impresii in urma lor. La ora stabilita, caporalul Achihai soseste. Ne inmaneaza fiecaruia cate un sac de plastic si o eticheta din carton, mare. Fiecare isi trece pe ea numele si "pronumele" adresa de acasa si numarul de telefon ( care are ). Plecam la sala de baie. Angajatul civil, Dumitras, ne intampina intr-o antecamera, cu o masina de tuns mecanica si un taburet. Aidoma oilor, in ordinea sosirii, ne dezbracam, lepadam hainele civile in sacii etichetati pe care Dumitras ii leaga la gura si-i sigileaza, apoi ne asezam pe taburet si suntem tunsi zero, cu piscaturile de rigoare si deruta incipienta. Oadata ce unul este tuns, automat este manat catre usa salii de baie, de ce deschide pentru o clipa, lasand loc unui nor de abur fierbinte sa se strecoare prin spatiul degajat. Inauntru este o ceata densa, ca itr-o sauna  turceasca. Ne spalam usor deranjati unul de compania celorlalti pana ce....brusc apa fierbinte se transforma intr-un suvoi de gheata topita. Sarim ca arsi, care incotro. Unii inca mai au spuma de sampon sau sapun pe ei...Ghisman urla ca din gura de sarpe ( de fapt el era cel mai "inspumat" dintre toti ) :
- Baaaai, apa calda idiotule !!!! Tonul fiind dat, mai urla cativa, nestiuti, printre aburii densi..
  Usa salii de baie se deschide larg si un val de aer rece navaleste brusc in incaperea pana atunci extrem de primitoare. O figura deloc prietenoasa ( asta era centralistul unitatii - soldatul care se "grijea" de confortul termic al cladirii ) se rasteste la noi:
- Va-n cur de curve masculine ce sunteti !!! Gata ba !!! Programul de apa calda dureaza cinci minute de serie. daca v-ati apucat de laba inloc sa va laiati, sa va fut muma-n cur...Clatiti-va cu apa rece. face bine la coae...daca mai rage unu' il anunt pe Margarit...
  Brusc, toata lumea devine cooperanta, astfel incat vizita caporalului Margarit nu se mai justifica. Iesim din sala de baie, inapoi in antecamera, unde ne asteapta un plutonier adjutant ( mult mai tarziu aveam sa-i recunosc gradul ) cu un morman de "efecte militare" in spatele lui... Am intrat total in ceata. Sunt incojurat de catre niste hidosenii umane, pe care nu le-am vazut in viata mea.. Ce dracu ??? Cu astia am facut eu baie ??? De unde naiba or fi aparut ??? Precis sunt cei despre care Achihai spunea ca trebuie sa soseasca.. Da cum naiba m-am nimerit eu tocmai printre ei...O mie de intrebari...pana adjutantul face apelul in ordine alfabetica:
- Dinu Marin
- Prezent...suna o voce cunoscuta, de macelar...
  Nu se poate.... Cine-i aratarea asta ???
- Ba Marine, zic eu prietenos...Tu esti tata ??? Ba, da urat mai esti...Nu te mai recunosteam, veci..
- Ia mai dute-n pula mea ala care ai fi tu...Pa tine nici mata nu te mai recunoaste bai...zi sa-ti zic...
  Radem ca prostii unii de altii si facem "recunoasterea" pentru a doua oara. Adjutantul ne lasa sa ne facem numarul, pret de cateva minute, apoi se ratoieste la noi.
 - Gata soldati ??? Liniste si urechea la mine. Cand va auziti strigati, raspundeti "prezent" si numarele de le purtati la haine si pantofi...inteles ??? O sa primiti de la mine efectele militare complete. Ciorapi, izmene, camasa de corp. camasa, vesta, pantalon, veston, caciula, manusi manta. Toate sunt conform marimii stas. Daca se nimereste...ceea ce m-ar mira, ca una dintre ele sa nu corespunda, incercati la colegul, sa faceti un schimb corespunzator, cine stie...daca nici asa nu se rezolva, va prezentati maine dimineata, in pauza de voie, la magazie...si o sa incercam sa reglementam deficienta...
- Burduja Dorian !
- Eeeeste ! 58 cu 46 !
- Bai...tu-ti bati joc de mine ??? Care 58, matahala ...care 46 ??? Tu crezi ca aicea-i circ ??? Stai dracu jos acolo si asteapta...sa vedem ce facem...
 - Dinu Marin !
- Prezent ! 50 cu 44 ! ....aaaa sa traiti !
  Dinu Marin primeste o stiva de bulendre legate cu sfoara si o pereche de bocanci scofalcici, cu sireturile innodate.  Rand pe rand, fiecare dintre noi isi ia in primire "efectele" si le despacheteaza cu grija... Deziluzie maxima. Dupa ce desfacem "cadoul de craciun" constatam ca de fapt ne-am pricopsit cu un morman de rebuturi, adunate parca de printr-un container...Unde naiba e uniforma aia impecabila purtata de catre cei doi caporali ??? Noi aratam ca o adunatura de Charlie Chaplini in mizerie maxima...Ciorapi de lana, uzati prin cel putin cincizeci de spalaturi intensive si raririti in calcaie, izmene de carpa, subtiri si inutile,ingalbenite in zona prohabului. care culmea, se leaga cu sireturi de picior. Camasa de corp, la fel de rara si lalaie, cu aceleasi sireturi la maneci, in loc de nasturi. Camasa roasa-n coate si decolorata, din kaki, in verde pal, cu nasturi lipsa din doi in doi. Pantaloni rosi de vreme si asprii ca o foaie de smirghel, un numar mai mic in lungime si doua numere mai mari in largime. Veston, odata Kaki, ce arata ca si cum l-ar fi purtat si bunicul meu in primul razboi mondial. Caciula... Caciula care nu se poate spala, slinoasa si lustruita, larga cat un ciuib de barza, pe care pur si simplu ti-e sila s-o atingi.....Si in final mantaua... Mantaua, imensa, uzata si incapatoare cat o prelata de Dacie...Facem haz de necaz. Adjutantul a plecat la comandant, sa prezinte situatia. Noi ne uitam unul la celalalt, ca intr-o oglinda si ne amuzam tembel...Burduja Dorian, in bucile goale, tremura pe taburetul metalic, pana ce un coleg il inveleste mariminos, cu mantaua din dotare...Apare adjutantul.
- Soldat Burduja. Am fost si am verificat in magazie...Nu am gasit nimic sa fie pe masura ta. Maine ma duc la batalion, in Botosani...poate au aia ceva.. Pana atunci, am vorbit si cu tovarasul maior ( Tanase se numea...si era comandantul unitatii ) ai sa ramai in hainele civile, asa ca i-ati sacul inapoi...

Unitatea Militara (2)

...Orasul a ramas de mult in urma. In toata nebunia plecarii, inca nu ma dumirisem care este destinatia finala. La un moment dat, cineva, in comisariat ne-a comunicat locatia si specificul armei...Probabil ca un timp le-am memorat...Acum nu mai aveam habar. Intreb un tovaras de compartiment si asta ma informeaza cum ca urmeaza sa ajungem tocmai dincolo de Suceava, la o unitate de radiolocatie...Tulai Doamne !!! ...zic in gand. Mi-a tras-o "soacra-mea". Da, pana la urma, putea fi si mai rau...asa ca-i bine. Ma incurajez eu in gand.
  In compartiment este veselie mare. Stam inghesuiti zece pifani pe opt locuri, da cine mai baga de seama aste mici detalii. Bautura curge garla. Incet, incet, ne ametim si tot odata devenim tot mai buni prieteni. Se bea in disperare. Ca si cum asta ar fi ultima zi de viata a fiecaruia. Coniacul meu a disparut primul. A urmat o sticla de rom ( mai mititica, la jumate ) iar acum, se lucreaza la o "grasana" de doi litrii ( Draga Olteanu...asa li se spuneau pe atunci recipientelor de sticla - unice- la volumul acesta ) cu rachiu de tara...E bun si asta cand esti disperat. Incep sa-mi cunosc viitorii camarazi. ( Ma iertati daca nu le mai retin numele tuturor...au trecut patreuzeci si ceva de ani ).
- Burduja Dorian ...mama ce matahala. Un baiat jovial, de peste o suta de kg. Fumeaza in draci ( numai tigari americane ) iar din cand in cand iese pe culoar ( stau pe locul din margine ) si din buzunarul interior al hanoracului scoate o sticla plata, de jumatate de litru...cred ca-i whisky sau un coniac strain, si da pe gat cateva inghitituri. Pare baiat de gasca, dar din cate observ este nitel rezervat si prudent fata de anturaj.
- Visheg Jan...De gasca si asta. Ba chiar imi place de el. Pletos,are si chitara si canta cat de cat acceptabil. Asta este norocos. A fost incorporat la olalta cu un prieten de-al lui , prezent si el in compartiment.
- Mocanelu Gheorghe. Si asta e pletos, da fata de amicul lui care e brunet ca pana corbului, asta e blond scandinav...Se da mare nitel, are tupeu...totusi nu este deranjant. De baut bea insa ca un campion...Imi place si de el.
- David Sorin... Slabut si cam batrancios, asa ca fizic. Rade timid si face eforturi vizibile sa fie acceptat de restul. Nu-i baiat rau...ce sa zic. Nu ma pronunt pana nu vad ce are in cap.
- Popov Ghita. Asta este tuns scurt ( fata de noi, ceilalti pletosi ) imbracat mai modest si cu un vocabular ce-l incadreaza catre mediul rural. Este destul "uscat" dar poti ghici ca e numai "vana" in el.  Rachiul ce-l bem acum, de la el provine.
- Ghisman Petrica...Asta e golan de golan. Are o fata dubioasa si...dupa relatarile lui si prieteni tot dubiosi. Despre cativa auzisem destule. Mananca intruna si bea pe nerasuflate, cu toate ca pana acum, nu a contribuit cu nimic la "zaiafet"...Tinem sub observatie.
- Ganea Sorin...Asta-i scula de scula. Are pa el blugi " Levi Straus" si geaca de piele imblanita..Ne zice cum ca tac-su e ditai colonelu, la o unitate de artilerie din oras, dar pentru ca a fost bou si nu a intrat la facultate, l-a pedepsit si a aranjat sa fie trimis la dracu-n praznic. Nu stiu ce sa zic...E smecheras...da' cred ca mananca cacat cu tacsu colonelu...om vedea.
- Dinu Marin. Rotofei si bucalat de parca ar fi bucatar . Injura grobian la fiecare doua cuvinte, bea ca un rus si seamana cu un "Ivan" autentic. E blond ca paiul si rozaliu la fata. Ne-a surprins pe toti, cand si-a scos din valiza "prietenii lui nedespartiti" - cum ii caracteriza. Doua cutite cu manere de bachelita si lame inguste da perfid de ascutite, lungi de mai bine de 30 cm. Am ramas cu totii "muti" la vederea lor...Baiatul a inceput sa rada gros, si-a suflecat manecile pluovarului tesut in casa si si-a dezvelit bratele vanjoase... Frate !!!! O duzina de cicatrici, adanci si reliefate, de le priveam ca pe numere de circ. " Ba fraierilor...stiti voi ce-s astea ba ??? Ai da pula voastra ba...Astea-s muscaturi de porc ba... de vier in calduri si ...alte animale, ba.. Eu is macelar, ba, si nu mi-e rusine cu meseria mea. Pot taia gatul unuia fara ca macar sa simta ba...Care-i porc cu mine face cunostinta cu prietenii mei ba..."  Brusc harmalaia din compartiment inceteaza. Toata lumea a amutit, perplexa...Se instaleaza o stanjeneala si o senzatie de nesiguranta..." Hai da-va-n pula mea de fraieri...Ati pus botu" Rade macelarul si-l bate peste umar pe "dolofanul" de o suta de kile... " Ce-aveti ba ??? V-a parasit gagicile ??? Hai sa bem fratioare, ca maine nu se stie .."  Veselia se intoarce instantaneu si "petrecerea continua"....Chiar imi place de baiatu. E sonat, da e valabil
  Trenul a trecut deja de Tecuci. Ni se face foame si inainte de a schimba "meniul" pe vin si bere, de comun acord, hotaram sa ne ospatam. Valizele de lemn sunt coborate din plasele de bagaje sau scoase de sub banchete si dupa ce isi descarca o parte din bunatatile culinare, sunt randuite frumos, in forma de "masa de protocol" pe mijlocul compartimentului...Se mananca ca la pomana. Salata Boeuf ( asta era a mea, facuta speciala de catre mama ) cu sunca de tara, asezonata cu branza de burduf si costita de miel. Pui de tara la ceaun, cu crap prajit. Oua fierte cu salam si costita de porc. Cozonac si cornulete de casa....Fum de tigara, sa-l tai cu cutitul. Chitara lui Visheg si vocea lui Mocanelu cantand "Saraiman"...Delir....
  Eram euforic. ( Nu beat. La bautura tineam zdravan, pe vremea aceea. In blocul in care copilarisem, eram cam sapte -opt tovarasi de aceeasi varsta. Crescusem impreuna, ne apucasem de fumat si  de baut impreuna...asa ca aveam antrenament, nu gluma ). Ma simteam minunat chiar. Toate erau asa de departe, incat nici nu le mai bagam in seama. Si parintii...si gagica...si nenorocita aia de unitate militara...Pusca mea. Daca ma gandeam bine, practic acum, eram dejape jumatate  in armata...si uite frate, ca nu era deloc rau.
  Cand am trecut de Iasi, am trecut deja la "rationalizarea" proviziei de alcool. In sensul ca toata lumea respecta randul si pana nu termina si ultimul, paharul, nu mai face nimeni "plinul"... Ziua scurta si geroasa de februarie isi tragea deja plapuma peste cap si se pregatea de culcare...In iasi, se "evacuasera" vreo doua compartimente de racani. Coborasera in alai, ca la nunta si harmalaia din vagon se mai potolise. Cativa din compartiment, profitand, s-au dus sa atipeasca nitel, pe locurile eliberate.  Mocanelu, vocalistul, ragusise de atata cantat, in fumul gros de tigara si tacerea se instala pe furis.  Beam in liniste, cei cativa care mai ramasesem pe "baricade" si temerile ranjeau coltii la noi, ca niste lupi flamanzi, din intuneric...
  E tarziu, in noapte. Trece nasu' pe coridor si unul il itreaba cat mai avem de mers pana la Suceava. " Vreo ora, zice nenea...Pregatitiva cururile de futai". Rade ca boul si trece mai departe...Vagonul este amortit cu totul. Brusc s-a facut frig si geamurile sunt inghetate bocna. Mi-a trecut parca si betia...gandurile negre pun stapanire iarasi pe mine..." Ce pusca mea am facut ??? O fi bine...o fi rau ???  Bai da du-te la dracu !!! Nici sa te insori la doujde..ani. Un an si patru luni... Mare rahat. Patrusuteoptzeci si ceva de zile...Valeu mamaaaaaa. Mai bine spui un an si patru luni..."  Burduja sforaie ca un dinozaur. Unul, de mai incolo, nu-l vad bine, ca lumina-i stinsa, se cearta cu cineva in somn....Bine i-o fi ca poate dormi..Ies pe culoar si mai vad doi "confrati", la fel de "cufuriti" ca si mine. " Se vad lumini de oras..."  Zice unul. " Cred ca am ajuns la capat..."
  Trece iarasi "nasul", vioi nevoie mare. Din perspectiva lui era minunat. Capatul traseului ( Acc Galati- Suceava ) odihna de voie, un sprit o cafea...." Cavalerii !!! Hai cu tata !!! Desteptarea ca ati ajuns acasa !!! Imbracati-va ca lumea ca afara sunt pe putin minus douajcinci de grade. " Incepe agitatia in compartiment. Brusc, nu mai suntem prieteni, nu ne mai tragem de sireturi si nici chef de glume nu mai avem. Ne impiedecam unul de altul, cautand sa ne randuim lucrurile de imbracat si valizele colturoase. Pe masuta de la geam zac cateva sticle de bere abia incepute, iar  sub ea, o sticla intreaga de vin... Macelarul se impiedica de ele si striga ragusit si somnoros;
- Bai labarilor...Hai, care trage cu mine o dusca. E pacat de ele ba, sa le lasam acilea...
  Nu-l baga nimeni in seama si fiecare isi vede de ale lui, ignorandul.
- Da-va-n pula mea de babalai... V-a cazut pula closca ??? Ba si ce tantosi mai erati de cu sera...
  Da pe gat, ca in chiuveta, alea doua sticle incepute de bere. Ridica sticla de vin si priveste iscoditor catre noi, ceilalti "babalai". Cum nu gaseste nici un companion, rastoarna sticla cu gataul in jos, pentru a se convinge ca nu curge, apoi deschide valiza si se munceste ceva vreme sa o indese alaturi de continutul si asa excedentar...Trenul franeaza eliberat de sarcina covarsitoare ce tocmai se incheiase si noi ne bulucim ca oile, catre usa inghetata a vagonului.........

Unitatea Militara (1)

   Comisariatul Galati...1976  Gerul musca cu furie din macadamul strazii Mihai Bravu, in primele ore ale diminetii. Nitel mahmur, dupa "masa de adio" servita seara in locuinta parintilor, tarand fara chef clasica valiza de lemn, ma imbarbatam in sine-mi conform zicalei << curaj gaina, ca te tai >> sa parcurg cele cateva sute de metri din locul in care ma "avortase" autobuzul inghetat, mirosind a benzina, pana catre scarile de lemn de sub bolta de piatra sumbra si intunecoasa, in spatele careia avea sa se petreaca ceea ce imi va schimba radical viata de pana atunci...Fiecare pas facut, urla disperat catre mine sa arunc valiza hidoasa din mana inghetata  si sa o rup la fuga in directie inversa...
 " Curaj gaina...curaj. Misca-ti hoitul si nu te mai lamenta atat... Aseara te dadeai mare si tare. Radeai de maica-ta, care bocea ca la priveghi. Misca-te lepadatura !!! "
 Adevarul era ca imi placea sa bravez. Citisem in liceu, tot ce se putea citi in materie de romane de razboi. Ma fascinau si ma faceau sa visez cu ochii deschisi, imaginandu-ma in pielea tuturor personajelor indragite. Pentru , celebrele romane ( din colectia Delfin ) ale lui Sven Hassel, eram in stare de orice, numai sa le pot avea. La biblioteca la care eram abonat, daruisem o multime de ciocolate cu lapte si rom, numai ca sa ma aflu in gratiile bibliotecarei. Numai asa reuseam sa intru printre primii, in posesia ultimului volum aparut si sa pot savura cu nesat, ultimele aventuri ale personajelor mele favorite, Micutul, Legionarul, Porta, Batranul, Sven..Citindu-le ispravile, ma imaginam deja un dur, blazat de viata si cu o vointa de fier.. Tocmai de aceea, in ultima noapte de "copilarie" am tinut sa le fac alor mei, o lectie de dirigentie..
 " Sa fim intelesi. In seara asta mancam, bem, stam de vorba...pana la ce ora aveti chef, pe urma ne culcam linistiti ( draci...numai eu stiam ce-i in sufletul meu ) si maine dimineata imi iau frumos valiza, ne spunem -la revedere- si cu asta basta. Nu vreau sa vina nimeni cu mine si sa ma boceasca la cap ( mama deja bocea pe furis, disperata de sumbra perspectiva ).. Ne-am inteles ??? " 
  Tata tacea impaciuitor, iar surioara ( mult ) mai mica, nu avea numic impotriva.. Acestea fiind spuse, ne-am continuat "programul de seara" pana la final. Cu iubita insa, a fost o tragedie ca in filmele indiene, derulata insa in prima parte a zilei..
  Margareta se numea. Imi fusese colega de clasa in liceu, iar catre sfarsitul ultimului an, imi devenise iubita "intima".... Ma cuplasem cu ea mai mult la ambitie. Nu era o frumusete extraordinara , compensa insa trupul...facut bine de tot , parca pentru un anumit scop, nu tocmai ortodox.  In clasa a XII -a B, in care invatam ( cam pretentios zis ) erau 32 de elevi. 10 masculi si restul femele. Dintre acestea, mai putin de jumatate erau demne de luat in seama, in vederea organizarii unor "jocuri de societate" pe teme de educatie sexuala...La varsta aceea ( 18 anisori ) hormonii urlau fara partinire, atat in ele cat si in noi, astfel incat atingerile nu erau evitate de nici unii, ba chiar din potriva. Fata asta insa, parca era pe invers...Oricine se incumeta sa puna mana pe ea, se trezea cu o palma peste ochi, un pumn zdravan in spate ( daca reuseai sa te feresti ) sau o zgarietura urata pe brate sau fata.. "Repudiati" de comportamentul ei "bizar" colegii o poreclisera " vaca " - asta pentru ca dadea cu copita- In felul acesta, ajunsesem sa punem pariu pe un pachet de "Kent" si o sticla de "Tomis" recompensa suprema, celui ce va reusi sa "imblanzeasca" frigida si sa o ....macar o data.
   Mai bine de doua luni am muncit sa "intru in gratiile" ei. Asta insemnand doar privilegiul de ai cara geanta scolara pana la autobuz si de a pasii alaturi de ea. Dupa doua luni, am devenit deja mai "intimi"...in sensul ca mi-a destainuit ca pe langa faptul ca scrie versuri ( si ce versuri...) mai exista si o "iubire a vietii ei" careia ii era devotata pana la moarte, sau macar pana ce aceasta ( adica iubirea ) isi satisface stagiul militar si se intoarce bine merci acasa. Evident, toate aceste imi fusesera comunicate pentru a nu-mi face iluzii desarte...in sensul magariilor practicate de catre toti masculuii in calduri...Vai de mine si de mine...am asigurat-o eu. Cum poti crede asa ceva ??? Te iubesc ca un nebun...te ador...dar cel mai mult apreciez virtutea ta extraordinara ( vrajeala in cap, aveam destula - nu degeaba mancam literatura cu paine )....Si uite asa, in luna a treia, am reusit sa o sarut..O data, de doua ori de mai multe ori...mai cuminte, mai indraznet, pe urma chiar obraznic...Inceputul a fost greu. In intunericul salii de cinema, la balconul departat de privirile indiscrete, mangaierile au devenit tot mai patimase si tot mai intime pana ce...intr-o buna zi fatuca a decis ca "marea ei iubire" nu este chiar atat de mare, ba chiar nici nu mai merita a fi bagata in sema...si am trecut la "sporturi extreme"........O tempora, o mores !  Dezlantuisem fiara. Ce eram eu obsedat de sex, dar ce era fatuca asta, nu suporta comparatie...In luna a patra a relatiei noastre ( ce coincidea cu sfarsitul anului scolar ) legatura dintre noi devenise notorie pentru intreaga clasa. Imi castigasem tigarile si coniacul. Amicii, au pus mana de la mana si mi-au inmanat ( respectuosi ) marele premiu. In contrapartida, a trebuit sa intru anumite "detalii" erotice, detalii ce provocau erectie instantanee ascultatorilor avizi de "cunoastere"...
  Si uite asa...mi-am petrecut "sfarsitul lumii"...sfarsitul copilariei si adolescentei, sfarsitul inocentei, apropiindu-ma fara sa stiu, de catre prima poarta a iadului, ce urma sa se deschida pentru mine.
  Revenind insa la lucruri mai serioase...Daca "scena despartirii" pentru ai mei, a fost cat de cat echilibrata, "scena despartirii" pentru iubita mea, s-a derulat la cu totul alte cote melodramatice.... Plansete disperate, juraminte de iubire...implorari... Implorari. Margareta intrase la facultate...performanta ce eu nu o reusisem ( din varii motive ) Mamica lu' Margareta ( divortata si la fel de arzoaica ca si fiica ) avea o sumedenie de "cunostinte"...Printre ele, era ( ironia sortii ) un "grad" mare ce lucra chiar la comisariatul militar unde urma sa fiu incorporat. Tante asta, observand "atasamentul" fiicei sale fata de subsemnatul...atasament total, in urma caruia fetita domniei sale ramasese nitelus gravida ( nu mai mult de luna a doua ) mi-a propus urmatoarea combinatie, reciproc avantajoasa...zicea ea. Iei tu la mine fata de nevasta ( ca-asa-i frumos si ortodox ) si aranjez eu la tine, facut armata in Galati, chiar in comisariat, cu toate avantajele ce implica ghidusia asta ( program opt ore, scarta scarta pe hartie...venit acasa de cate ori vrei pe saptamana...intalnit cu "sotia" pentru "destindere"...ehehe...)  Ptiu Drace, piei din fata mea! Doamne Fereste-Ma de ispita !!!  Cum dracu sa rezisti. Faci armata la FF ( fara frecventa ) si ai si lber la sex...Fain tare de tot...numa ca...treaba cu insuratoare nu ma incanta de fel..Vreo doua zile m-am muncit cu dilema asta... Pana la urma "ratiunea" a invins sexualitatea si i-am spus "pass" mamaitei... A fost jale. Iubi a inceput sa boceasca din toti rarunchii, iar mamica...mamica a trecut la planul de rezerva..
 - Eeeeii fire-ai al naibii sa fii de golan...vasazica de asta imi esti ???  Ei lasa atunci pulica ca ai sa vezi tu unde te intarca dracu' in armata...Las ca te aranjez eu pe tine lepadatura ordinara ! Mars afara din casa mea...si tu idioato, poate te mai prind cu asta ca-ti sfaram capu' ala prost..
  ...Am trecut pe sub bolta de piatra. Am batut cu pumnul in usa groasa de lemn si un soldat mi-a deschis-o indemnandu-ma pe scari in jos. Agitatie mare. Pe holul lung si intunecos o multime de recruti. Ni se cere ordinul de incorporare si in functie de oarece date inscrise pe el, suntem selectati si manati ca oile pe mai multe usi. Intru si eu impins din spate, grabit, de catre un "grad" pe una din ele. In spatele ei o sala, destul de incapatoare. Mai bine de treizeci de "debusolati" stau speriati ca niste gaini, intr-o poiata noua. Observ si cateva mici grupuri de cate 2-3 insi. Pesemne ca astia se cunosc intre ei...bine le-o fi, gandesc eu. Caut din priviri...nu stiu ce, un miracol...o fata cunoscuta...cineva care sa-mi spuna ca totul e o farsa si ca peste cateva clipe o sa revin la viata mea adevarata..cunoscuta mie... Pe dracu.. Nu-i nimeni si nu cunosc pe nimeni. Asta e ! Ma imbarbatez, privesc in jur si zaresc pe ici pe colo, "gaini" mai speriate decat mine. "Gata", imi zic. " Daca te-ar vedea Porta ori Legionarul, te-ar scuipa in fata, babalaule ! " .. " Revino-ti baiete ! " Asta e..." Macar nu te face de rusine "  Stam ca oile, de ceva vreme. Nu ne mai baga nimeni in sema. Intru si eu in vorba cu un tip ce are valiza "parcata" langa a mea. Vreo doi "curajosi" fumeaza, mai incolo.  Scot si eu o tigara si-l servesc pe respectivul...Tata, sarmanul mi-a facut rost de un bax de Kent... Imediat, se mai declara unul prietenul meu si...inevitabil il servesc si pe asta cu o tigara. Ne destindem si stam la taclale asejati pe valize. Primul "prieten" ma intreaba:
- Esti insurat ?
- Era cat pe ce, da' am scapat...Tu ??
- Eu is....de sase luni...Poate ne-o da astia mai aproape de casa...Ce zici, n-ai idee ???
- Dehhh ..Cine stie fac eu pe optimistul  ( Pulica, daca nimeresti cu mine in grupa, asa cum se pare, numai aproape de casa n-ai sa fi..)
- Auzi ? Intreaba iarasi asta..Ai venit cu cineva ???
- Adica ? Fac eu pe nestiutorul...
- Adica pe mine m-au condus si ma astepata la gard ( curtea betonata a "stabilimentului" era imprejmuita de un gard sanatos, de caramida, ca la puscarie - mai putin sarmele ghimpate ) maica-mea, taica-miu si nevasta-mea....Saracii. Cred ca s-au saturat de cand stau acolo...
- Neeee.. Eu am venit singur. Le-am spus alor mei aseara. Sa nu prind unul dupa mine dimineata ca fac urat de tot..."Prietenul" ma priveste invidios si admirativ tot o data...
  Pe usa navaleste unul strigand.
- Bai !!! Stinge-ti dreacu' tigarile ca vin astia cu tabelele.
 Toata lumea stiveste cu parere de rau mucul de tigara. Smecherii din gasti, care deja o dadusera si pe pileala, dosesc la urgenta sticlele in geamantane.  Apar doi in uniforme si cu epoleti. Unul are un tabel din mai multe foi, prinse cu agrafe intre ele. Celalalt n-are nimic...Numai draci la maxim..
- Ba !!!  Care pizda matii ai fumat in obiectiv ??? Toata lumea priveste absent in podea sau la tuburile de neon ce se intrerup cu mici pocnete...
- Va mortii mamelor voastre de racani... Lasa ca o sa va scoata armata smecheriile din cap..O sa beliti voi ..plua...incepand de maine
- Cascati urechile la mine. Iesim in curte. Nu va imprastiati ca curcile. Toata lumea ramane in formatie...la un loc adica. Tovarasul plutonier va striga dupa tabele si care se aude pe nume, fugulita langa zidul de la poarta... Acolo sta teapan si disciplinat pana la noua comanda. O sa primiti ratia de alimente pe ziua de azi. Toata lumea isi ridica drepturile fara comentarii si le introduce in bagaje...  Ati inteles ???
  Cativa de "da"..obositi.  Ne impiedecam pe scari si in valizele de lemn, patratoase si supraincarcate... " Prietenul" imi sopteste in ceafa..
- Am facut o ..plua..Daca ne dau astia hrana rece, inseamna ca ne duc la dracu-n praznic...mama ei de viata...
  Ajungem cu chiu cu vai in curte. O alta serie, din fata noastra, paraseste "perimetrul" sub forma de gloata, catre iesirea spre gara. Plutonierul ma striga si pe mine si pe "prietenul" meu, astfel incat fugim mintenas catre "zidul de la poarta"...Nebunie la maxim !!!! De cealalta parte a zidului, zeci de rubedenii topaie ca popandaii pentru a se ridica peste inaltimea de doi metrii a gardului pentru a-si repera "odorul" nepretuit....
- Janeeee !!! Janeee !!! se aude o voce de bariton..
- Uite, zice amicul, ala e tata...M-a vazut..Uite si langa el, nevasta-mea...Mama saraca cred ca nu a mai venit... Dau sa comentez ceva, da-mi ingheta "comentul" in gat...
- Puiutuuuu !!! Hei !!! Baiatu' mamii !!!!!!!!! Aici suntem !!!! Impietresc instantaneu. Privesc catre zid si nu-mi vine sa cred. Toata gasca in par... Frateee...Spune-mi ca visez. Tata, mama,soru-mea, Margareta si....cireasa de pe tort...bunicu !!! Domnul Dumnezeul meu ! Cu ce ti-am gresit eu tie Doamne, sa ma umilesti in halul asta...." Prietenul" meu ma priveste cu "mila si compasiune"...mare mincinos esti amice, pare a insemna privirea lui.
  Ni se aduce si "hrana rece" ...Naspa ! O paine mare, neagra, un sfert de calup de branza, un pateu si doua conserve de fasole.
- Recruti !!! Zbiara vocea nervoasa. Asta este ratia voastra de hrana si pentru ziua de maine, cand o sa ajungeti la unitate. Nu o pierdeti, nu o aruncati..ca altfel ramaneti maine flamanzi, pentru ca nu sunteti bagati in portie decat poimane... La gara, fuga mars !  care perde trenul batalionul il asteapta !  Nu va imbatati si nu faceti panarame pe tren...altfel, batalionul va asteapta !!! Mars la gara !!!
   Ma rog fierbinte in gand, asa porc de ateu cum sunt, sa faca Dumnezeu o minune si sa-i goneasca pa ai de ma strigau, pe la casele lor...Ies pe poarta si Dumnezeu imi zice << Sictir golane >> ...Cinci suflete tabara pe mine. Mama se agata de gatul meu, pe partea dreapta, Margareta, pe stanga...tata imi strnge mana si-mi ia valiza si bunicu...plangand ca la parastas, da nebun sa ma pupe. "Inebunesc cu capu" ...Am mainile ocupate cu "suplimentul de hrana" astfel incat nu pot para...si bunicu' reuseste performanta sa ma pupe tare, clar si apasat, apoi mama si iubita... Fac un pas inapoi si ca sa ma eliberez, arunc conservele de fasole si pateu, pe sinele de tramvai, la vale, branza o scap printre picioare si doar painea ramane recuperata, la subsoara...Cativa "colorati" adunati la pomana in astfel de ocazii se reped ca sobolanii sa recupereze conservele ce fug la vale. Ti-ai gasit...Bunicu ( la cei 76 de ani ai lui ) e mai rapid decat hultanul...O ia la fuga dupa ei strigand cat il tine gura:
- Lasa jos conservele baiatului ca va crap capetele bisericuta mamelor voastre de ciori...Cu mosul nu e de glumit. A fost sergent de jandarmi la viata lui si e in stare sa se bata cu trei insi chiar si la varsta asta...Ciorile abandoneaza cu parere de rau prada si se amesteca in multime.... Capitulez si eu...S-a dus dracului imaginea mea de "dur"...Tot ce mai sper este doar faptul ca daca norocul imi va surade, chipurile cunoscute astazi vor avea alta destinatie decat a mea.
  Garnitura trenului are un vagon special pentru "tinerii recruti"... Langa vagon iarasi un  APV-ist ( armata pe viata - angajat al MAPN-ului ).  Ne sorteaza iarasi in functie de "ordinul de drum"...Dumnezeu nu e chiar atat de ranchiunos.  Se pare ca am scapat de "prietenul" meu...Oricum, nu-mi mai pasa. La geamurile vagonului "insotitorii" continua sa se agite si sa transmita pachete si pachetele "odraslelor". Cand ma credeam linistit, in rama ferestrei il vad pe tata. Imi face semne disperate, agitand o sacosa de hartie. Ma fac ca nu-l observ. tata insista. Bate in geam si unul dintre ocupantii locurilor apropiate deschide.
- Tata, tata !!! Ia de aici, un sprit, sa ai pe drum sa bei cu colegii...
- Nu-mi trebuie ! Sar eu ca o capra raioasa.. N-am nevoie de nici o bautura...Si ma prefac ca-mi aranjez mai bine valiza sub canapeaua de vinilin...
- Nu te lua dupa el nene !  Intervine unul mai fasnet. Dao-n coace ! Lasa ca o s-o caute el mai tarziu.... Tata strecoara sacosa prin spatiul superior al ferestrei si "golanii" cotrobaiesc prin ea, descoperind continutul...Un litru de coniac "Ovidiu"...Mama bunului
   Trenul da semnalul de plecare si cuplele se intind, zdruncinand gloata pestrita...Pret de cateva clipe, "escorta" mea sentimentala incearca sa se tina in drteptul vagonului, fluturand frenetic maini, batiste, regrete si iubiri pierdute...Asta a fost tot...Boghiurile vagoanelor trancanesc peste macazele de iesire ale garii si trenul prinde viteza catre necunoscut.............