Unitatea Militara (3)

...Gara Suceava nu pare de fel impresionata de sosirea noastra. E intunecata, rece si mohorata. Pe la jumatatea peronului, observam un tip cu ceva epoleti pe umar care ne face cu mana.. facem si noi, ca oile, sa nu dezamagim omul, pentru bucuria de a ne vedea. Frigul cumplit, omoara mai toate urmele betiei crancene, petrecuta in vagonul CFR. Tipul vine catre noi si mormanul nostru haotic de valize si ni se adreseaza grabit:
- Lt.Major Agherghitoaiei...Bine ati ajuns ! Haideti repejor la autobuz, pana nu intra frigul in voi...
 Hopa hentz, imi zic, Carevasazica inca nu s-a sfarsit calatoria ?  In gloata compacta, ne tinem dupa el, pana in spatele garii. In intuneric, distingem o chestie care numai a autobuz nu seamana.. De fapt este un camion Bucegi, care are in spatele cabinei, pe sasiu, o cutie ca de "atelier mobil" numa' ca este prevazuta cu multe ferestre...Ce chestie ! "Lentul" ne deschide usa de tabla si ne pofteste sa ne ajutam unul pe celalalt, la ridicarea "bagajelor". Dupa ce ridica personal valiza ultimului urcat in "colivie", inchide usa si se urca in cabina Buceagului. O lumina chioara face ca frigul din "conserva" sa para si mai a' dracului decat este in realitate. Masina se pune in miscare si ruleaza ca in filmele suprarealiste, lin, si fara nici un zgomot ( asta din pricina amplasarii motorului in exteriorul si departe de cutia de transport ). Am ocupat aproape jumatate din capacitatea "autobuzului" astfel incat, daca ar fi sa exceptam frigul naprasnic, stam chiar comod. Macelarul se trezeste primul din hibernare.
- Unde pizda masii ne mai duc astia acuma ???
  Nu-l baga in seama nimeni. Toata trupa a cazut in extrema cealalta, in ceea ce priveste "exuberanta". Iesim din oras, sau macar asa banuim, pentru ca geamurile sunt inghetate bocna, oarbe ca niste cartite si ne cufundam in intunericul unei sosele necunoscute. Tot mergem asa, in tacere si sintuneric, pret de aproape o ora. Apoi, atelierul mobil incetineste, vireaza lin la stanga si incepe a se legana din arcuri pe un drum de tara. Dupa cateva minute, masina franeaza in fata unei porti si se aud de afara schimb de replici sacadate. Portiera cabinei se tranteste zgomotos, masina face un arc de cerc si se opreste. Usa laterala a cutiei se deschide si "lentul" apare in cadru, slab luminat de afara.
- Gata civilii, ati ajuns in tabara ! Coborarea !!!
  Ne dam jos, unul cate unul, in mijlocul unui platou betonat. Desi nimeni nu vorbeste nimic, "lentul" tine sa ne atraga atentia:
- Va rog sa pastrati linistea. Este ora 03.30 si colegii...ma rog, viitorii vostri camarazi se odihnesc la ora asta.
  Sunt intru totul de acord cu spusele lui si chiar imi vine sa le cer scuze dragilor mei viitori camarazi pentru faptul ca am "aterizat" asa, pe nepusa masa, in toiul noptii...si-i deranjam.. Intram pe o usa, intr-un interior de cladire ( mare lucru, nu se distinge ) Eu am ramas ultimul. In pragul usei, sta un "flacau" imbracat de armata care cantareste din priviri pe toti cei ce trec pe langa el. Ajung si eu in dreptul lui. Ma opresc, il privesc atent si cu interes, apoi hotarasc sa-i fac o "bucurie" si scot din buzunar pachetul de Kent, in care au mai ramas doar cateva tigari.
- Salut baiatu" !!! naspa vreme, nu-i asa ??? Ia o tigara...sau chiar doua...vad ca n-ai somn.. Imi pare sincer bine sa te cunosc ! Costica. ( Si dau sa-l imbratisez ) " Baiatu" se eschiveaza intr-o parte, nu ianainte de a "pescui" doua-trei tigari din "oferta" subsemnatului.. Cam ciudat, tipul, imi zic si mai intorc odata capul catre el, desi il depasisem..Nu-i disting prea bine figura, da vad ca pe umeri are niste chestii galbene, la epoleti...Aha, bag seama !  Asta trebuie sa fie si el, vre-un fel de sef, sefulet...ceva. Am fost destept ca l-am servit cu tigari. Sper sa ma tina minte.
  Ajung din urma gasca, cazata deja intr-un dormitor extrem de generos ca si dimensiuni, cu o multime de paturi imbietoare, la dispozitie.
- Dezechipati-va si incercati sa mai prindeti ceva somn in putina vreme ce a mai ramas din noaptea asta...Ne sfatuieste "lentul" si dispare grabit catre cine stie unde...
  Nici nu era nevoie de sfatul sau. Santem rupti in gura de somn, mahmuri, infrigurati si deja nitel flamanzi. Nu aprindfem lumina, pentru ce de afara intra o geana de lumina. Ne dezbracam de hainele groase, de drum, si ne aruncam in paturi, molesiti de caldura palcuta din incapere...Adorm in cateva secunde si viseeeeez cat pentru o viata.
  E atat de bine !!!  Sunt acasa si ma pregatesc cu ai mei, de revelion. Bradul e impodobit, miroase a friptura si a placinta cu branza... In departare se aud colindatori si chlinchete de clopotele... Margareta este langa mine in pat. Nu are pe ea decat chilotelul roz...Mamaaa, ce buna e.... M-as apuca de ea, da tot misuna ai mei prin camera... Ea imi zice. " Iubi, hai sa ne-o punem ! te vreau de nu mai pot !!! - Esti intr-o parte ??? Cum dracu sa ne-o tragem, cand astia se vantura in toate directiile ??? - Prostut mic ce esti ! Nu trebuie decat sa ne invelim pana peste cap si nimeni nu ne mai poate vedea..."  Sa sti ca are dreptate gagica...Ba ce fraier sunt. Stai tu numa' sa vezi ce "calareala" ai sa primesti...si-mi trag patura, hotarat, peste cap.......
- Desteptaaaaaareaaaaa !!!
    Urletul animalic imi fac timpanele sa sangereze..
- Desteptaaaarea !!! Scoala biban puturos din scutece !!!
  Sar ca ars, din mijlocul visului "fierbinte" si "fut" un cap zdravan, in patul de deasupra, despre a carui existenta habar nu aveam. Unde mama dracului sunt ??? ....Aha !!! Asta este un cosmar, cu siguranta... Ignora-l baiete si dormi mai departe...Tu aveai de facut ceva...Concentreaza-te pe visul anterior...
 - Desteptaaaaareaaa !!!  In trei secunde va arunc din paturi si ma pis pe voi de civili puturosi ce sunteti, daca nu va sculati !!!
...O duzina de "ametiti" stau in picioare, langa paturile metalice incercand sa priceapa "despre ce este vorba im propozitie"...Ala de racnea ca apucatu' s-a mai calmat. Prima data am fost tentat sa cred ca este "prietenul meu" de cu seara..M-am uitat mai bine, insa la toalele lui, si am vazut ca spre deosebire de primul, asta are numai o singura chestie galbena pe umeri...aha...deci e altul...
- Bibani ! Atentie la mine !  Sunt fruntas Cotlogut. pana vine altu' sa va invate...casca bine urechile la ce va spun... De azi sunteti in armata. Armata are regule. Cine calca regulele beleste pula ! E clar bai biban puturos !!!!  Incepand din clipa asta trebe sa stiti cum va adresati superiorilor... Cine e superiorii ???  Foarte simplu. Oricine nu este biban, adica voi, din unitatea asta... Ba gretosule !!! Zice asta, adresandu-se viitorului soldat Ghisman Petrica..
- Eu cand mananc un cacat, tu te uiti la mine ba labarule, nu te uiti dupa muste...Ai inteles ???
 Ghisman ofteaza resemnat si aproba cu parere de rau..
- Am priceput..
- Ai priceput pe pizda matii de biban parsiv... Nu asa se raspunde.
- Se spune, am inteles, sa traiti, tovarasul fruntas, boule !!!  Asa raspunzi la toata lumea. De la tovarasul comandat pana la gandacul de bucatarie, care si ala saracu, e mai instruit decat tine, biban puturos... Clar ???
 Spre surprinderea mea, Ghisman Petrica, borfasul de borfas, de centru, capituleaza lamentabil si accepta umilinta.
- Am inteles, sa traiti, tovarasul fruntas ! Daca pe drum, ma intalnesc cu un tovaras gandac si asta ma intreaba ceva, am sa-i spui si lui: Am inteles, sa traiti, tovarasu' gandac de bucatarie..
  Fruntasul Cotlogut se declara multumit de lectia de instruire oferita, astfel incat, cu un ton mai "uman" ne recomanda:
- Ba' !  la cine ii este foame, poate sa se duca in sala de mese sa manance...Azi, in cinstea voastra, bucatarul a pregatit orez ( cea mai groaznica mancare din armata ) cu carne alba ( din loc in loc, cate un vierme dolofan, pe care cei mai blazati, il puneau pe marginea farfuriei )..
 Aveam valizele doldora de mancare, asa in cat, in unanimitate, oferta "distinsului" a fost refuzata...
- Asa care vra sa zica ! Bibanu' e mofturos la mancare...Aveti la pachete, ai ??? Ei lasa pulica, ca se termina pachetu' si sa vezi ce o sa mai chellalaiti pe langa usa la sala de mese... Stati tapeni aici, pana va vine tovarasu' caporal care v-a fost repartizat....Sa nu aud musca, ca dracu' va ia...
  Pana sa ne dumirim, ce si cum apar nu unul, ci doi, tovarasi caporali. Unul este inalt, slab si ciolanos, celalat, inchis la ten...gen etnie...bine facut, tantos si gretos, nevoie mare. Amandoi insa, sunt "intoliti" la marele fix..Parca-s scosi din cutie. Eu ma bucur ca proasta. " Ete ma' ce uniforme ca lumea au astia aici...macar asta-i bine ".. Slabanogul face "onorurile" :
- Buna ziua...deocamdata, ca sunteti civili. Numele meu este Achihai Stefan. Sunt caporal ca si colegu' meu, de langa mine, tovarasul caporal Margarit M. Impreuna o sa ne ocupam sa va instruim pe voi, ca sa deveniti buni soldati si....viitori gradati. Va aflati in Unitatea Militara UM 0159 R Dumbraveni. 0159 este indicativul unitatii, care-l treceti pe plic cand scriti acasa, ca sa stie aia unde va trimite inapoi raspuns la scrisori,iar R inseamna Radiolocatie. Aceata unitate este o unitate operativa. Asta inseamna, ca noi, aicea, lucram efectiv, zi lumina, ca la CAP urmarind si supraveghind cu atentie, traficul aerian de deasupra patriei noastre, ca sa nu avem surprize cu fortele imperialist burgheze care ar vrea sa ne cotropeasca. Colectivul unitatii noastre numara, aproximativ saizeci de camarazi. Treizeci ciclul doi, treizeci cicul unu, adica voi, care abea ati sosit.  Astazi or sa mai soseasca in unitate colegi din Suceava, care sunt pe drum, si din alte locuri, care si ei sunt pe drum acuma. Cazarma dispune de trei dormitoare comune, a cate treizeci de paturi. Un dormitor pentru ciclu' doi, unu' pentru ciclu' unu si unu pentru ca sa fie de rezerva... O sa facem doua grupe. O grupa o sa o instruiesc eu si alta grupa, tovarasu' Margarit, care e langa mine, asta dupa ce or sa vina toti. Deocamdata aveti program de voie, pana la ora noua, cand se da drumu' la apa calda. Asta inseamna ca stati in dormitor si faceti cam ce vreti...numa' sa nu va luati la bataie ( rasete discrete ) Puteti manca ceea ce mai aveti prin valize, pentru ca dupa aia valizele se incuie la magazie, pueti sa scriti la parinti si la alde' Leana, ca se le spuneti ca ati ajuns bine mersi si ca sunteti sanatosi si fericiti...Toate astea, numa' pana la ora noua, ca inca sunteti civili si va doare-n sula de armata...La ora noua, vin sa va iau incolonati frumos, ca sa va duc la sala de baie. Acolo, angajatu civil Dumitrel, o sa va dea latele jos, sa aratati si voi ca oamenii, o sa va imbaiati si o sa primiti echipamentul din dotare... Atentie mare la mine ! Toate toalele civile, de la caciula de astrahan ( nu avea nimeni asa ceva - dar omul era nostalgic ) la chiloti si sosete ( cu S nu cu Sh ) le predati la magazie intr-un sac de plastic. Deci ! Dupa ce faceti baie, toata lumea se imbraca cu echipamentul din dotare. Nimic altceva...Intervine caporalul Margarit...
- Bai alde pula bleaga...Achihai asta e baiat finut si se comporta cu voi ca o domnisoara. Io v-o spun pa de-a dreptu'...Sa nu dea dreacu sa gasesc pa voi toale civile, ca sterg cu voi si voi cu ele, pe jos...Si io sunt baiat bun...da cu cine e bun cu mine si ma respecta...Care nu asculta inseamna ca nu ma respecta..si nu vreti sa stiti ce pateste ala....
  Achihai intervine peste el, impaciuitor...
- Tovarasu caporal Margarit le spune mai pe de-a dreptu'...Nu trebe sa va speriati. E un tovaras de nadejde si un gradat bun...daca sunteti si voi disciplinati. Deci ! Ne vedem la ora noua.
  Ies amandoi din dormitor lasand sumedenii de impresii in urma lor. La ora stabilita, caporalul Achihai soseste. Ne inmaneaza fiecaruia cate un sac de plastic si o eticheta din carton, mare. Fiecare isi trece pe ea numele si "pronumele" adresa de acasa si numarul de telefon ( care are ). Plecam la sala de baie. Angajatul civil, Dumitras, ne intampina intr-o antecamera, cu o masina de tuns mecanica si un taburet. Aidoma oilor, in ordinea sosirii, ne dezbracam, lepadam hainele civile in sacii etichetati pe care Dumitras ii leaga la gura si-i sigileaza, apoi ne asezam pe taburet si suntem tunsi zero, cu piscaturile de rigoare si deruta incipienta. Oadata ce unul este tuns, automat este manat catre usa salii de baie, de ce deschide pentru o clipa, lasand loc unui nor de abur fierbinte sa se strecoare prin spatiul degajat. Inauntru este o ceata densa, ca itr-o sauna  turceasca. Ne spalam usor deranjati unul de compania celorlalti pana ce....brusc apa fierbinte se transforma intr-un suvoi de gheata topita. Sarim ca arsi, care incotro. Unii inca mai au spuma de sampon sau sapun pe ei...Ghisman urla ca din gura de sarpe ( de fapt el era cel mai "inspumat" dintre toti ) :
- Baaaai, apa calda idiotule !!!! Tonul fiind dat, mai urla cativa, nestiuti, printre aburii densi..
  Usa salii de baie se deschide larg si un val de aer rece navaleste brusc in incaperea pana atunci extrem de primitoare. O figura deloc prietenoasa ( asta era centralistul unitatii - soldatul care se "grijea" de confortul termic al cladirii ) se rasteste la noi:
- Va-n cur de curve masculine ce sunteti !!! Gata ba !!! Programul de apa calda dureaza cinci minute de serie. daca v-ati apucat de laba inloc sa va laiati, sa va fut muma-n cur...Clatiti-va cu apa rece. face bine la coae...daca mai rage unu' il anunt pe Margarit...
  Brusc, toata lumea devine cooperanta, astfel incat vizita caporalului Margarit nu se mai justifica. Iesim din sala de baie, inapoi in antecamera, unde ne asteapta un plutonier adjutant ( mult mai tarziu aveam sa-i recunosc gradul ) cu un morman de "efecte militare" in spatele lui... Am intrat total in ceata. Sunt incojurat de catre niste hidosenii umane, pe care nu le-am vazut in viata mea.. Ce dracu ??? Cu astia am facut eu baie ??? De unde naiba or fi aparut ??? Precis sunt cei despre care Achihai spunea ca trebuie sa soseasca.. Da cum naiba m-am nimerit eu tocmai printre ei...O mie de intrebari...pana adjutantul face apelul in ordine alfabetica:
- Dinu Marin
- Prezent...suna o voce cunoscuta, de macelar...
  Nu se poate.... Cine-i aratarea asta ???
- Ba Marine, zic eu prietenos...Tu esti tata ??? Ba, da urat mai esti...Nu te mai recunosteam, veci..
- Ia mai dute-n pula mea ala care ai fi tu...Pa tine nici mata nu te mai recunoaste bai...zi sa-ti zic...
  Radem ca prostii unii de altii si facem "recunoasterea" pentru a doua oara. Adjutantul ne lasa sa ne facem numarul, pret de cateva minute, apoi se ratoieste la noi.
 - Gata soldati ??? Liniste si urechea la mine. Cand va auziti strigati, raspundeti "prezent" si numarele de le purtati la haine si pantofi...inteles ??? O sa primiti de la mine efectele militare complete. Ciorapi, izmene, camasa de corp. camasa, vesta, pantalon, veston, caciula, manusi manta. Toate sunt conform marimii stas. Daca se nimereste...ceea ce m-ar mira, ca una dintre ele sa nu corespunda, incercati la colegul, sa faceti un schimb corespunzator, cine stie...daca nici asa nu se rezolva, va prezentati maine dimineata, in pauza de voie, la magazie...si o sa incercam sa reglementam deficienta...
- Burduja Dorian !
- Eeeeste ! 58 cu 46 !
- Bai...tu-ti bati joc de mine ??? Care 58, matahala ...care 46 ??? Tu crezi ca aicea-i circ ??? Stai dracu jos acolo si asteapta...sa vedem ce facem...
 - Dinu Marin !
- Prezent ! 50 cu 44 ! ....aaaa sa traiti !
  Dinu Marin primeste o stiva de bulendre legate cu sfoara si o pereche de bocanci scofalcici, cu sireturile innodate.  Rand pe rand, fiecare dintre noi isi ia in primire "efectele" si le despacheteaza cu grija... Deziluzie maxima. Dupa ce desfacem "cadoul de craciun" constatam ca de fapt ne-am pricopsit cu un morman de rebuturi, adunate parca de printr-un container...Unde naiba e uniforma aia impecabila purtata de catre cei doi caporali ??? Noi aratam ca o adunatura de Charlie Chaplini in mizerie maxima...Ciorapi de lana, uzati prin cel putin cincizeci de spalaturi intensive si raririti in calcaie, izmene de carpa, subtiri si inutile,ingalbenite in zona prohabului. care culmea, se leaga cu sireturi de picior. Camasa de corp, la fel de rara si lalaie, cu aceleasi sireturi la maneci, in loc de nasturi. Camasa roasa-n coate si decolorata, din kaki, in verde pal, cu nasturi lipsa din doi in doi. Pantaloni rosi de vreme si asprii ca o foaie de smirghel, un numar mai mic in lungime si doua numere mai mari in largime. Veston, odata Kaki, ce arata ca si cum l-ar fi purtat si bunicul meu in primul razboi mondial. Caciula... Caciula care nu se poate spala, slinoasa si lustruita, larga cat un ciuib de barza, pe care pur si simplu ti-e sila s-o atingi.....Si in final mantaua... Mantaua, imensa, uzata si incapatoare cat o prelata de Dacie...Facem haz de necaz. Adjutantul a plecat la comandant, sa prezinte situatia. Noi ne uitam unul la celalalt, ca intr-o oglinda si ne amuzam tembel...Burduja Dorian, in bucile goale, tremura pe taburetul metalic, pana ce un coleg il inveleste mariminos, cu mantaua din dotare...Apare adjutantul.
- Soldat Burduja. Am fost si am verificat in magazie...Nu am gasit nimic sa fie pe masura ta. Maine ma duc la batalion, in Botosani...poate au aia ceva.. Pana atunci, am vorbit si cu tovarasul maior ( Tanase se numea...si era comandantul unitatii ) ai sa ramai in hainele civile, asa ca i-ati sacul inapoi...