...Acum, pentru ca am depus juramantul avem dreptul la arma si cat de curand vom participa la o sedinta de "tragere" in poligonul din apropiere. Ne prezentam, inevitabil la magazia adjutantului, de unde ne intoarcem mandri nevoie mare, cu cate un puscoi mai batran ca tata, tabacit de miile de lovituri incasate si incrustat cu zeci de zgarieturi mai mult sau mai putin evidente...Aflam ca "minunile" astea sunt poreclite "tapine" din pricina baionetei in patru colturi, de o dimensiune impresionanta ( aproape cat teva pustii )... Ghioaga asta primitiva, care se pare ca ar fi participat si la primul razboi mondial, ma dezamageste teribil...Bai frate, ma mir ca nu ne-au dat astia si buzdugane...daca tot urmeaza sa ne aparam patria...
Mai bine de o saptamana, facem instructie cu "armamentul din dotare" .... Plutonnn ! PeeeUmarArm !!! PeeentruOnorArm !!! LaaaPiciorArm !!!...Ghioaga e greu de manuit. Pe umar arm...de multe ori se termina in...peste umar arm...si de acolo zdrang pe jos...la Picior Arm se mai nimereste si...peste picior arm...aoleu mama, destu' meu, noroc ca lemnul de esenta tare ce predomina in constructia ei, incaseaza rabdator loviturile repetate, iar patul este ramforsat cu metal, la partea inferioara. Rabdator, mai incaseaza si "bibanul" cate un sut in cur de la gradat cand rateaza comanda racnita...Si uite asa, taras, grabis, invatam si pozitia de tragere si luarea punctului de ochire si cate si mai cate ghidusii ostasesti...
Ziua cea mare a sosit. Imbarcati in doua camioane Bucegi, inhamati cu patura in banduliera, masca de gaze in gat, lopatica de infanterie la brau si flinta in spinare, ne impingem unii in altii, ca niste berbeci obezi fiecare manat de gandul de a obtine un grad de confort superior colegului sau. Odata ajunsi in poligon suntem instruiti in paralel, de catre locotenentul nostru...
- Soldati, atentie la mine ! O sa primiti fiecare cate cinci cartuse de razboi, calibrul 7,62. Asta o sa se intample pe linia de tragere. Dupa ce primiti munitia o incarcati in magazia armei, sub supravegherea gradatului si luati pozitia de tragere. Nu introduceti cartus pe teava si nu trageti pana nu primiti comanda...Avand in vedere ca este prima voastra sedinta de tragere si nu aveti habar despre cum se comporta arma, primul foc o sa-l trageti in mijlocul tintei. repet inca o data. Ochiti exact mijlocul tintei si la comanda mea fix acolo va straduiti sa trimiteti glontul. Pana aici s-a inteles ???
- Sa traiti, am inteles !!! Urla douazeci de handralai...
- Asta-i bine...Continuam. Dupa ce trageti primul foc, sedinta de tragere se suspenda temporar. Plasati arma pe saculetul de nisip, apoi, fiecare se deplaseaza la capatul poligonului catre tinta in care a tras. Cum toti ati tintit in centru, cautati urma glontului...gaura facuta in carton, de cartusul vostru, si o sa aveti surpriza sa constatati ca aceasta se afla in cu totul alta parte, decat mijlocul tintei....Ba poate, unii o sa caute gaura asta pe dealul din vecinatate.....
- Ha, ha, ha hohotesc douazeci de voci sparte...
- Liniste !!! Hai sa terminam explicatia ne apuca noaptea...Deci, luam un caz izolat...Soldat Ghisman, ca esti mai aproape...Ai tintit in mijloc si gaura facuta de glont este in partea dreapta, al doilea cerc al tintei...cum iti corectezi arma in asa mod, incat a doua oara sa nu mai ratezi mijlocul tintei ???
Soldatul Ghisman priveste incurcat pe sub sprincene si tare s-ar scarpina nitel in nas, da stie ca nu se poate tot la fel stiind ca nu stie cum sa-si "corecteze" arma...
- Raportez ca daca vad ca arma mea nu trage cum trebuie...o sa cer alta arma mai buna de la un coleg...
Hohote in cascada, ca la filmele cu Stan si Bran pe care le vedem cateodata in club, in zilele de duminica.. Rade si locotenentul, apoi redevine serios ne cere sa facem liniste si continua..
- Nu asa soldat. Ca in razboi nimeni nu sa-ti dea arma lui si sa ramana la discretia inamicului..Atentie toata lumea la mine. Reiau. Arma soldatului Ghisman are o deviere inspre dreapta sus a tintei cu aproximativ cinci centimetri. Soldatul Ghisman va tinti in acest caz, pentru ca al doilea glont sa ajunga in mijloc, in partea stanga, jos, cu cinci centimetri sub mijlocul tintei...Ati inteles logica ( se corecteaza usor ) cum stau lucrurile ???
- Trupa da ganditoare din tartacute incercand sa memoreze "ghidusia"
- Atat am avut de spus...Incercati sa intelegeti si sa respectati intocmai cele descrise si totul o sa fie bine...tovarasul capitan Bounegru are si el a va face cateva recomandari...
- Gasca s-a aprins...Toata lumea vorbeste cu toata lumea si fiecare vrea sa para mai destept decat este, in explicatii suplimentare.. Capitanul Bounegru se apropie si pentru ca aproape toata lumea ii ignora prezenta, racneste ca fript cu ulei:
- Atentiune !!! Ciocu mic si atentie la mine !!! ..Bai soldat, o data-ti spun, da sa-ti intre bine la scufita, pentru ca altfel puscaria te mananca...Aici se lucreaza cu munitie de razboi, nu e de joaca...Glontu' e ochiu dracului...Primesti cinci gloante de la mine, la inceputul tragerii...cand ai terminat vi la mine si-mi predai cinci tuburi de cartus goale..Bai ai priceput ??? Nici mai multe nici mai putine...Ai perdut un tub, dracu te-a luat...Il cauti in patru labe pana la ziua si cand ai cinci vi si mi le predai...Nu va jucati cu focu' ..Printre voi, poate fi un agent vandut imperialistilor. Ce spune el ? Ia sa fur eu un cartus, ca nu se prinde nimenea si pe urma, la noapte, cand toata lumea doarme il pun in pusca mea, amenint ofiterul de servici cu arma incarcata, intru in biroul comandantului si de acolo fur toate documentele secrete si in cardasie cu alti spioni odiosi predau informatiile inamicului....
Asta-i tampit de-a binelea, imi zic...frate, are buba la cap, nu se mai face bine, fi ar comunismul al dracului de bou...ma mananca undeva si deschid fleanca:
-Tovarasul capitant, pemiteti sa raportez ?
- Raporteaza soldat, numa' sa fi pe subiect, ca altfel nu stam la sueta aici...
- Tovarasu' capitan, cum naiba sa vad eu unde sare tubul, in timp ce trag si sunt cu ochii la tinta. Urmaresc tinta sau urmaresc tubul gol, ca sa nu-l pierd ?
- Baietica...tu imi face impresia ca esti cam obraznic...nu-s de ce..Ma rog poate ma insel, da eu de regula nu ma insel niciodata..Putin ma intereseaza pe mine unde te holbezi tu...Mie imi vi cu cinci tuburi si cu asta basta...si ai grija ca te-am luat in vedere...Gata cu barfa. Caporal i-ai si du-i in formatie...
Grasul Burduja Dorian, imi trage un ghiont in coasta si-mi sopteste amuzat..
- Tocmai ti-ai facut un prieten de nadejde pulica...te mananca taman in cur...
Sunt constient ca trebuia sa-mi vad de treaba mea, dar tot nu pot sa pricep...Cum frate, primesti cinci cartuse amarate. Unul il irosesti sa-ti reglezi puscoiul din o mie nouasute toamna, si din patru cartuse trebuie sa devi tragator de elita...Ai de plua noastra...Armata cu cai de lemn...Si boul ala mai vrea sa-i caut prin iarba si tuburile, bagasi-ar tuburile in cur, sa si le bage...
Sedinta de tragere se consuma fara incidente, dar si fara prea mari "realizari" ..cele mai multe gloante au starnit norisori de praf pe culmea din spatele tintelor si multe tinte au ramas "virgine" ca niste fete de la scoala de maici...Eu am nimerit tinta doar de doua ori si nu pot sa pricep in ruptul capului, unde am gresit. Predau cele cinci tuburi goale capitanului, care nu uita sa ma "gratuleze" cu o privire "ucigatoare"...Macar in privinta asta am fost norocos..Norocos, pentru ca un "ghinionist" inevitabil a pierdut un tub nenorocit de verde, in vegetatia verde din jur si pentru asta, douazeci de patrupede patruleaza in patru labe pret de aproape jumatate de ora in cautarea lui...In final, "rebelul" este recuperat iar vinovatul isi poate preda "trusoul" complet BouluiNegru, nu fara a fi notat in carnetelul cu coperte rosii ale acestuia cu "nume si prenume" si cu avertizarea ca la a doua "abatere" de genul acesta, batalionul disciplinar il va primi in randurile lui....
La mai putin de o saptamana dupa prima noastra intalnire cu poligonul, pe poarta unitatii, intr-o dimineata intra un camion cu remorca, escortat de un Aro al politiei miliare. pentru ca suntem in pauza, in sala de cursuri, ne bulucim ca oile catre ferestre, spre a ne dumirii despre ce si cum...Caporalul Margarit intra vijelios in incapere si ne admonesteaza, in felul sau specific, prietenos:
- Stati ca babele pe sant si mancati cacat ! Ia, repede, sase voluntari sa mearga cu mine la descarcat...si numaidecat ii numeste pe cei "sase voluntari" ...
Cu mandrie patriotica, ma numar si eu, printre cei sase "descarcatori"...
- Bai al de pulica, atentie mare. Doi mai malaci se suie in camion, ailalti patru insfacati cate doi o lada si o duceti la magazie...Atentie mare ! Nu o trantiti, nu o scapati ca ati belit-o ba !!! sariti in aer de va ia dracu, de mameluci....
Schimbam intre noi priviri contrariate...Asta-i tampit, ori se face ? Ce dracu o fi in lazile alea ? Armament, sigur...ca de aia a avut si escorta camionul...Ce dreacu' te pomenesti ca o fi dinamita...mortii masii...
Caram si transpiram... Margarit e numai gura..Zbiara si injura ca la usa cortului. Capitanul Bounegru asista si el ( cum altfel ) si pare incantat de cum este organizata si "incurajata" activitatea....Suntem numai o apa, ne tremura de efort mainile si picioarele, dar cand terminam de depozitat si ultima lada, caporalul de "felicita" in felul lui:
- Gata labarilor...Asa-i ca v-ati cacat pe voi de frica ??? Rade multumit de gluma lui, apoi se incrunta la noi de parca ne-ar fi prins uneltind cum sa-i furam butelia...
- Ba labe triste, stiti voi ce ati carat la magazie ???
- Raportam ca nu, toarasu' caporal, incearca unul sa-i faca pe plac...
- Ba.... potcoave de cai morti, aia ati carat bibanosilor...Hai rupeti randurile si uscheala de aici ca-mi respirati aeru"...
Sase insi il injura in gand, urat, de mama, la unison... Ne mai perpelim jumatate de ora si in sfarsit, caporalul Achihai ne lumineaza...In lazile cu pricina se afla noul armament destinat unitatii noastre. Cateva zeci de AKM-uri ( de productie autohtona ) noi noute, asteapta sa fie scoase din vaselina, degresate si repartizate "aparatorilor patriei"
Timp de cateva zile suntem plini de vaselina, pana la urechi. Am reusit sa lustruim toate armele, dupa ce in prealabil am fost si noi instruiti de catre un sergent major, trimis de la batalionul din Botosani sa ne invete cum se monteaza si demonteaza o "jucarie ucigasa" de tipul acesta, cum se intretine si cum se utilizeaza...Tipul era expert, frate...Legat la ochi, nu-i lua mai mult de patru minute sa demonteze si sa reasambleze complet o astfel de arma ....Imi primesc si eu arma mea, cu numar de serie si cod de identificare, pentru care semnez de luare in primire in registrul adjutantului...Ce pot sa zic...A fost dragoste la prima vedere...
Apropo de dragoste... Iubirea vietii mele ( cum o alintam in epistolele pasionale expediate in primele saptamani de armata ) evolua constant in sentimente...Din pacate evolua in jos, inspre derizoriu...Daca in primele saptamani dupa despartie primeam cate o scrisoare din partea ei la cel mult doua zile, acum dupa aproape doua luni de "departare" frecventa lor se redusese drastic, iar continutul era departe de patetismul primelor epistole...Ultima, cel putin ma disperase...Imi motiva acolo cum ca nu prea mai poate sa-mi scrie atat de des cum si-ar dorii ( fudulii pe moatze, evident ) pentru ca e in sesiune si are o groaza de invatat...Tot acolo, jagardeaua ma asigura de iubirea ei nemuritoare, de modul cum se gandeste ea neincetat la mine si...ATENTIE ! ...cum ii vorbeste ea la superlativ despre persoana mea unui "tuciuriu" aciuat pe meleagurile noastre universitare, si cum se straduieste si amuza ea, in acelasi timp sa-l faca sa priceapa limba romana pe neamul lui Kunta Kinte, mancatorul de macaci...Chestia asta m-a ofticat la maxim...I-am recomandat sa-l invete cat mai recent si toate fanteziile sexuale practicate impreuna si i-am dorit "satisfactie maxima" legandu-ma cu juramant sa o "alint tandru" cu cateva scatoalce, dupa liberare...Ma dadeam si eu mare, dar in realitate eram rupt...In seara aia, am reusit sa ma imbat manga, cu samahoanca ieftina si proasta ca si starea mea de spirit...
Prima sedinta de tragere cu noul armament din dotare, a fost insa, o adevarata revelatie...Doamne, ce diferenta !!! Arma asta ( AK 47 ) era perfecta. Usoara, fara recul aproape deloc. cu incarcare automata, perfect calibrata incat multe gloante aproape ca treceau prin aceiasi gaura, era "sfantul graal" al armelor...Singurul nemultumit era insa capitanul Bounegru...Tubul gol, aruncat automat la incarcarea urmatorului cartus, zbura cat colo, de nici nu-l mai putea observa..Nu mai vobesc, daca comutai pozitia de tragere, pe foc automat...era o adevarata tragedie. Nici dracu nu mai gasea cartusele goale..Asa incat, dupa prima tragere a intocmit un raport stufos si temeinic argumentat , pe care l-a trimis organelor superioare de partid, solicitandu-le consiliere...Apoi, dupa mai bine de o saptamana, "organele" i-au trimis solutia salvatoare : Cinci saculeti de panza, cu bentite, care urmau sa fie "atasati" prin legare, pistolului mitraliera, pe partea evacurii munitiei trase, cu rolul de elimina probabilitatea ca elementele destabilizatoare sa creeze o eventuala diversiune...Circul lumii !!! Numai o minte obosita si in doctrinata de comunism fanatic putea propune o asemenea dobitocie...Partea buna a lucrurilor a fost insa ca "suspensoarele" n-au rezista mai mult de o sedinta de tragere, din pricina ca fie se aprindeau de la fierbinteala cartuselor, fie erau aruncate cat colo, cand, cate un soldat "neatent" comuta pe foc automat, astfel incat ne-am intors la vechea practica a cautarilor in patru labe...Labe comuniste, triste !
Mai bine de o saptamana, facem instructie cu "armamentul din dotare" .... Plutonnn ! PeeeUmarArm !!! PeeentruOnorArm !!! LaaaPiciorArm !!!...Ghioaga e greu de manuit. Pe umar arm...de multe ori se termina in...peste umar arm...si de acolo zdrang pe jos...la Picior Arm se mai nimereste si...peste picior arm...aoleu mama, destu' meu, noroc ca lemnul de esenta tare ce predomina in constructia ei, incaseaza rabdator loviturile repetate, iar patul este ramforsat cu metal, la partea inferioara. Rabdator, mai incaseaza si "bibanul" cate un sut in cur de la gradat cand rateaza comanda racnita...Si uite asa, taras, grabis, invatam si pozitia de tragere si luarea punctului de ochire si cate si mai cate ghidusii ostasesti...
Ziua cea mare a sosit. Imbarcati in doua camioane Bucegi, inhamati cu patura in banduliera, masca de gaze in gat, lopatica de infanterie la brau si flinta in spinare, ne impingem unii in altii, ca niste berbeci obezi fiecare manat de gandul de a obtine un grad de confort superior colegului sau. Odata ajunsi in poligon suntem instruiti in paralel, de catre locotenentul nostru...
- Soldati, atentie la mine ! O sa primiti fiecare cate cinci cartuse de razboi, calibrul 7,62. Asta o sa se intample pe linia de tragere. Dupa ce primiti munitia o incarcati in magazia armei, sub supravegherea gradatului si luati pozitia de tragere. Nu introduceti cartus pe teava si nu trageti pana nu primiti comanda...Avand in vedere ca este prima voastra sedinta de tragere si nu aveti habar despre cum se comporta arma, primul foc o sa-l trageti in mijlocul tintei. repet inca o data. Ochiti exact mijlocul tintei si la comanda mea fix acolo va straduiti sa trimiteti glontul. Pana aici s-a inteles ???
- Sa traiti, am inteles !!! Urla douazeci de handralai...
- Asta-i bine...Continuam. Dupa ce trageti primul foc, sedinta de tragere se suspenda temporar. Plasati arma pe saculetul de nisip, apoi, fiecare se deplaseaza la capatul poligonului catre tinta in care a tras. Cum toti ati tintit in centru, cautati urma glontului...gaura facuta in carton, de cartusul vostru, si o sa aveti surpriza sa constatati ca aceasta se afla in cu totul alta parte, decat mijlocul tintei....Ba poate, unii o sa caute gaura asta pe dealul din vecinatate.....
- Ha, ha, ha hohotesc douazeci de voci sparte...
- Liniste !!! Hai sa terminam explicatia ne apuca noaptea...Deci, luam un caz izolat...Soldat Ghisman, ca esti mai aproape...Ai tintit in mijloc si gaura facuta de glont este in partea dreapta, al doilea cerc al tintei...cum iti corectezi arma in asa mod, incat a doua oara sa nu mai ratezi mijlocul tintei ???
Soldatul Ghisman priveste incurcat pe sub sprincene si tare s-ar scarpina nitel in nas, da stie ca nu se poate tot la fel stiind ca nu stie cum sa-si "corecteze" arma...
- Raportez ca daca vad ca arma mea nu trage cum trebuie...o sa cer alta arma mai buna de la un coleg...
Hohote in cascada, ca la filmele cu Stan si Bran pe care le vedem cateodata in club, in zilele de duminica.. Rade si locotenentul, apoi redevine serios ne cere sa facem liniste si continua..
- Nu asa soldat. Ca in razboi nimeni nu sa-ti dea arma lui si sa ramana la discretia inamicului..Atentie toata lumea la mine. Reiau. Arma soldatului Ghisman are o deviere inspre dreapta sus a tintei cu aproximativ cinci centimetri. Soldatul Ghisman va tinti in acest caz, pentru ca al doilea glont sa ajunga in mijloc, in partea stanga, jos, cu cinci centimetri sub mijlocul tintei...Ati inteles logica ( se corecteaza usor ) cum stau lucrurile ???
- Trupa da ganditoare din tartacute incercand sa memoreze "ghidusia"
- Atat am avut de spus...Incercati sa intelegeti si sa respectati intocmai cele descrise si totul o sa fie bine...tovarasul capitan Bounegru are si el a va face cateva recomandari...
- Gasca s-a aprins...Toata lumea vorbeste cu toata lumea si fiecare vrea sa para mai destept decat este, in explicatii suplimentare.. Capitanul Bounegru se apropie si pentru ca aproape toata lumea ii ignora prezenta, racneste ca fript cu ulei:
- Atentiune !!! Ciocu mic si atentie la mine !!! ..Bai soldat, o data-ti spun, da sa-ti intre bine la scufita, pentru ca altfel puscaria te mananca...Aici se lucreaza cu munitie de razboi, nu e de joaca...Glontu' e ochiu dracului...Primesti cinci gloante de la mine, la inceputul tragerii...cand ai terminat vi la mine si-mi predai cinci tuburi de cartus goale..Bai ai priceput ??? Nici mai multe nici mai putine...Ai perdut un tub, dracu te-a luat...Il cauti in patru labe pana la ziua si cand ai cinci vi si mi le predai...Nu va jucati cu focu' ..Printre voi, poate fi un agent vandut imperialistilor. Ce spune el ? Ia sa fur eu un cartus, ca nu se prinde nimenea si pe urma, la noapte, cand toata lumea doarme il pun in pusca mea, amenint ofiterul de servici cu arma incarcata, intru in biroul comandantului si de acolo fur toate documentele secrete si in cardasie cu alti spioni odiosi predau informatiile inamicului....
Asta-i tampit de-a binelea, imi zic...frate, are buba la cap, nu se mai face bine, fi ar comunismul al dracului de bou...ma mananca undeva si deschid fleanca:
-Tovarasul capitant, pemiteti sa raportez ?
- Raporteaza soldat, numa' sa fi pe subiect, ca altfel nu stam la sueta aici...
- Tovarasu' capitan, cum naiba sa vad eu unde sare tubul, in timp ce trag si sunt cu ochii la tinta. Urmaresc tinta sau urmaresc tubul gol, ca sa nu-l pierd ?
- Baietica...tu imi face impresia ca esti cam obraznic...nu-s de ce..Ma rog poate ma insel, da eu de regula nu ma insel niciodata..Putin ma intereseaza pe mine unde te holbezi tu...Mie imi vi cu cinci tuburi si cu asta basta...si ai grija ca te-am luat in vedere...Gata cu barfa. Caporal i-ai si du-i in formatie...
Grasul Burduja Dorian, imi trage un ghiont in coasta si-mi sopteste amuzat..
- Tocmai ti-ai facut un prieten de nadejde pulica...te mananca taman in cur...
Sunt constient ca trebuia sa-mi vad de treaba mea, dar tot nu pot sa pricep...Cum frate, primesti cinci cartuse amarate. Unul il irosesti sa-ti reglezi puscoiul din o mie nouasute toamna, si din patru cartuse trebuie sa devi tragator de elita...Ai de plua noastra...Armata cu cai de lemn...Si boul ala mai vrea sa-i caut prin iarba si tuburile, bagasi-ar tuburile in cur, sa si le bage...
Sedinta de tragere se consuma fara incidente, dar si fara prea mari "realizari" ..cele mai multe gloante au starnit norisori de praf pe culmea din spatele tintelor si multe tinte au ramas "virgine" ca niste fete de la scoala de maici...Eu am nimerit tinta doar de doua ori si nu pot sa pricep in ruptul capului, unde am gresit. Predau cele cinci tuburi goale capitanului, care nu uita sa ma "gratuleze" cu o privire "ucigatoare"...Macar in privinta asta am fost norocos..Norocos, pentru ca un "ghinionist" inevitabil a pierdut un tub nenorocit de verde, in vegetatia verde din jur si pentru asta, douazeci de patrupede patruleaza in patru labe pret de aproape jumatate de ora in cautarea lui...In final, "rebelul" este recuperat iar vinovatul isi poate preda "trusoul" complet BouluiNegru, nu fara a fi notat in carnetelul cu coperte rosii ale acestuia cu "nume si prenume" si cu avertizarea ca la a doua "abatere" de genul acesta, batalionul disciplinar il va primi in randurile lui....
La mai putin de o saptamana dupa prima noastra intalnire cu poligonul, pe poarta unitatii, intr-o dimineata intra un camion cu remorca, escortat de un Aro al politiei miliare. pentru ca suntem in pauza, in sala de cursuri, ne bulucim ca oile catre ferestre, spre a ne dumirii despre ce si cum...Caporalul Margarit intra vijelios in incapere si ne admonesteaza, in felul sau specific, prietenos:
- Stati ca babele pe sant si mancati cacat ! Ia, repede, sase voluntari sa mearga cu mine la descarcat...si numaidecat ii numeste pe cei "sase voluntari" ...
Cu mandrie patriotica, ma numar si eu, printre cei sase "descarcatori"...
- Bai al de pulica, atentie mare. Doi mai malaci se suie in camion, ailalti patru insfacati cate doi o lada si o duceti la magazie...Atentie mare ! Nu o trantiti, nu o scapati ca ati belit-o ba !!! sariti in aer de va ia dracu, de mameluci....
Schimbam intre noi priviri contrariate...Asta-i tampit, ori se face ? Ce dracu o fi in lazile alea ? Armament, sigur...ca de aia a avut si escorta camionul...Ce dreacu' te pomenesti ca o fi dinamita...mortii masii...
Caram si transpiram... Margarit e numai gura..Zbiara si injura ca la usa cortului. Capitanul Bounegru asista si el ( cum altfel ) si pare incantat de cum este organizata si "incurajata" activitatea....Suntem numai o apa, ne tremura de efort mainile si picioarele, dar cand terminam de depozitat si ultima lada, caporalul de "felicita" in felul lui:
- Gata labarilor...Asa-i ca v-ati cacat pe voi de frica ??? Rade multumit de gluma lui, apoi se incrunta la noi de parca ne-ar fi prins uneltind cum sa-i furam butelia...
- Ba labe triste, stiti voi ce ati carat la magazie ???
- Raportam ca nu, toarasu' caporal, incearca unul sa-i faca pe plac...
- Ba.... potcoave de cai morti, aia ati carat bibanosilor...Hai rupeti randurile si uscheala de aici ca-mi respirati aeru"...
Sase insi il injura in gand, urat, de mama, la unison... Ne mai perpelim jumatate de ora si in sfarsit, caporalul Achihai ne lumineaza...In lazile cu pricina se afla noul armament destinat unitatii noastre. Cateva zeci de AKM-uri ( de productie autohtona ) noi noute, asteapta sa fie scoase din vaselina, degresate si repartizate "aparatorilor patriei"
Timp de cateva zile suntem plini de vaselina, pana la urechi. Am reusit sa lustruim toate armele, dupa ce in prealabil am fost si noi instruiti de catre un sergent major, trimis de la batalionul din Botosani sa ne invete cum se monteaza si demonteaza o "jucarie ucigasa" de tipul acesta, cum se intretine si cum se utilizeaza...Tipul era expert, frate...Legat la ochi, nu-i lua mai mult de patru minute sa demonteze si sa reasambleze complet o astfel de arma ....Imi primesc si eu arma mea, cu numar de serie si cod de identificare, pentru care semnez de luare in primire in registrul adjutantului...Ce pot sa zic...A fost dragoste la prima vedere...
Apropo de dragoste... Iubirea vietii mele ( cum o alintam in epistolele pasionale expediate in primele saptamani de armata ) evolua constant in sentimente...Din pacate evolua in jos, inspre derizoriu...Daca in primele saptamani dupa despartie primeam cate o scrisoare din partea ei la cel mult doua zile, acum dupa aproape doua luni de "departare" frecventa lor se redusese drastic, iar continutul era departe de patetismul primelor epistole...Ultima, cel putin ma disperase...Imi motiva acolo cum ca nu prea mai poate sa-mi scrie atat de des cum si-ar dorii ( fudulii pe moatze, evident ) pentru ca e in sesiune si are o groaza de invatat...Tot acolo, jagardeaua ma asigura de iubirea ei nemuritoare, de modul cum se gandeste ea neincetat la mine si...ATENTIE ! ...cum ii vorbeste ea la superlativ despre persoana mea unui "tuciuriu" aciuat pe meleagurile noastre universitare, si cum se straduieste si amuza ea, in acelasi timp sa-l faca sa priceapa limba romana pe neamul lui Kunta Kinte, mancatorul de macaci...Chestia asta m-a ofticat la maxim...I-am recomandat sa-l invete cat mai recent si toate fanteziile sexuale practicate impreuna si i-am dorit "satisfactie maxima" legandu-ma cu juramant sa o "alint tandru" cu cateva scatoalce, dupa liberare...Ma dadeam si eu mare, dar in realitate eram rupt...In seara aia, am reusit sa ma imbat manga, cu samahoanca ieftina si proasta ca si starea mea de spirit...
Prima sedinta de tragere cu noul armament din dotare, a fost insa, o adevarata revelatie...Doamne, ce diferenta !!! Arma asta ( AK 47 ) era perfecta. Usoara, fara recul aproape deloc. cu incarcare automata, perfect calibrata incat multe gloante aproape ca treceau prin aceiasi gaura, era "sfantul graal" al armelor...Singurul nemultumit era insa capitanul Bounegru...Tubul gol, aruncat automat la incarcarea urmatorului cartus, zbura cat colo, de nici nu-l mai putea observa..Nu mai vobesc, daca comutai pozitia de tragere, pe foc automat...era o adevarata tragedie. Nici dracu nu mai gasea cartusele goale..Asa incat, dupa prima tragere a intocmit un raport stufos si temeinic argumentat , pe care l-a trimis organelor superioare de partid, solicitandu-le consiliere...Apoi, dupa mai bine de o saptamana, "organele" i-au trimis solutia salvatoare : Cinci saculeti de panza, cu bentite, care urmau sa fie "atasati" prin legare, pistolului mitraliera, pe partea evacurii munitiei trase, cu rolul de elimina probabilitatea ca elementele destabilizatoare sa creeze o eventuala diversiune...Circul lumii !!! Numai o minte obosita si in doctrinata de comunism fanatic putea propune o asemenea dobitocie...Partea buna a lucrurilor a fost insa ca "suspensoarele" n-au rezista mai mult de o sedinta de tragere, din pricina ca fie se aprindeau de la fierbinteala cartuselor, fie erau aruncate cat colo, cand, cate un soldat "neatent" comuta pe foc automat, astfel incat ne-am intors la vechea practica a cautarilor in patru labe...Labe comuniste, triste !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu