...Pregatirea alimentelor.."Programul" ( pentru ca in armata romana din timpurile acelea, totul era riguros programat ) se executa de catre "veselari", in intervalul 08.30-09.30 . In functie de meniul zilei, veselarii, inarmati cu cele trebuincioase, se prezentau la tovarasul plutonier adjutant Raileanu. Mai bine zis, in anexa-magazie, unde "domnea" - "coloana vertebrala" a armatei romane, asa cum erau considerati toti bravii plutonieri majori din toate timpurile.
Tovarasul Raileanu, era un tip corpolent, indesat, iute la manie, asa cum sta bine unui batran APV-ist ( toti cei ce nu executau un serviciu militar obligatoriu, erau incadrati in categoria APV, adica - armata pe viata ). Tovarasul Raileanu se apropia deja de varsta de pensionare. Cu toate acestea, se tinea bine...chiar foarte bine. Fata intinsa, par des si "canit" periodic, mustacioara smechera a'la' Clark Gable,,restul organelor, banuiesc, in perfecta stare de functionare.. Era blazat si "curvit de armata". Vazuse la viata lui ascensiuni remarcabile dar si caderi spectaculoase ale unor ofiteri cu ambitii mari, de cariera. Pe el in functia lui de adjutant, se parea ca nimeni si nimic nu il afectau. Tovarasul Raileanu se ocupa de "reinprospatarea" tuturor "consumabilelor" din aceasta unitate militara. De la alimente si pana la agrafe de birou. El impartea cota zilnica de "calorii" dar si cota de sapun, pasta de dinti, crema de ghete, munitie pentru trageri, pixuri si creioane pentru "cadre"...tot ce se putea impartii in armata. Te strangeau bocancii, sau aveau talpa desprinsa, la tovarasul Raileanu te prezentai. In functie de "situatie", adica de cum stiai sa "misti din urechi", primeai fie o mustruluiala zdravana si o alta pereche de bocanci, aproape la fel de ponositi ca si cei la care doreai sa renunti, fie o palma prietenoasa dupa ceafa si o pereche de incaltari de la bune la foarte bune, functie de "amploarea" miscarii perifericului auricular...
Astfel incat, veselarii, trimisi de catre bucatar, ciocaneau timid la usa biroului de intendenta.
- Asteapta !!! Tuna o voce intimidanta, dincolo de usa. Tovarasul plutonier isi "revizuia tinuta"..Adica mai pe romaneste, isi tragea pe el vestonul lepadat cat pentru un pic de "relax" lungit pe canapeaua confortabila isi refacea "coafura" si dupa ce aborda o figura de om "rupt in gura" de munca, deschidea larg usa si se posta in prag.
- Ce-i bai racani, ce vreti ?
- Toarasu' plutoner...sa traiti, ne-a trimis de la bucatarie, ca sa...
- Soldat ! Te trimit eu de urgenta in fundu pizdii matii, atat cat incapi, daca esti chior ori handicapat si nu sti sa te adresezi regulamentar, unui superior..
Ca o paranteza, fie spus. Cel mai mare afront posibil facut unui subofiter, este sa-i gresesti gradul...Mai cu seama, in cazul plutonierilor adjutanti, care sunt de o mie de ori mai sensibili la aceasta blasfemie, fata de alti subofiteri inferiori...Ganea Sorin, cel ce se lauda a fi "ficior" de colonel, se repede sa repare eroarea.
- Sa traiti tovarasul plutonier adjutant ! Soldat Ganea, permiteti sa raportez, tovarasul plutonier adjutant ?
Tovarasului Raileanu, muzica aceasta "ii gadila placut urechile", iar prestatia celui ce o executa i se pare foarte "civilizata", astfel incat vapaia din priviri paleste usor si ganduri mai ortodoxe iau locul celor cu tenta sexuala.
- Asa de soldat ! Brava tie !...Catre noi, ceilalti.
- Bai, luati exemplu si invatati de la copilu' asta... Mai copile..i se adreseaza el "mamos"..Tu ai mai avut frati in armata ? Vad ca esti bine instruit ?
- Raportez ca nu, tovarasul plutonier adjutant, da' tata este si el cadru militar, asa ca de la el stiu.
Raileanu casca ochii, placut surprins.
- I-auzi mai...Unde face serviciul tatal tau si ce grad are ?
- Raportez ca la Galati, tovarasul plutonier adjutant, UM 01551 motorizate, Galati si are ca si dumneavoastra, gradul de plutonier adjutant, sa traiti !
Omul ramane perplex, pentru cateva secunde. E clar cum ca este foarte placut impresionat...
- Tu, tiganosule ( i se adreseaza "familial" soldatului Ghisman, cel ce il "jignise" mai devreme ) vezi ca la capatul holului este o camera. Ai sa gasesti acolo o multime de saci si o stiva de cosuri de nuiele. Cauti sacii cu cartofi, unul este desfacut..Umpli doua cosuri zdravene si impreuna, trei "magari", le carati pana la bucatarie. Dupa aia, mai veniti odata inapoi si mai faceti un drum..Inteles ???
- Sa traiti, am inteles !!! Ma bag si eu in seama, dornic sa intru la randu-mi in gratiile adjutantului..
- Executarea !!! Ma concediaza subofiterul, scurt, fara sa aprecieze zelul...Soldatul asta...Ganea, isi aminteste repede, ramane aici, cu mine, sa-i predau ratia de "pate de ficat" pentru "supliment" ( la ora zece, se servea "suplimentul" - o gustare dintre mesele principale - ce insemna ca si valoare calorica, o cutie de "pate de ficat"pentru patru insi, sau o bucata de telemea taiata in patru, ori cate trei felii de salam - lucru extrem de rar - de persoana impreuna cu o jumatate dintr-un sfert de paine...inevitabil, neagra - doi lei bucata, in comertul socialist ).
Intram in magazie, noi cei trei ignorati, incarcam cosurile si le caram precum magarii, de doua ori, in sala de mese. Bucatarul ne inmaneaza trei cutite, dupa ce este pus la curent despre absenta la apel a celui de al patrulea "veselar" si ne ureaza "spor la munca", da nu mai mult de patrus'cinci de minute...ca altminteri, "dracu ne ie"..
Fratele meu...Nu-mi vine sa cred. Cum naiba sa cureti asa o movila de cartofi intr-un atat de putin timp.. Acasa, daca ma ruga, cine stie cum, mama, sa curat un cartof, il "maltratam" pana ce eram gonit din bucatarie..Daca, prin absurd, ma ruga sa-mi spal farfuria din care tocmai mancasem, infingeam furculita in carpa de spalat vase ( nu existau bureti de bucatarie in anii "70, nici detergenti de vase, in republica socialista ) si de la distanta de douas'cinci de centimetrii, astfel incat sa nu ma atinga macar un strop de "murdarie", incercam sa-mi indeplinesc ingrata atributiune...
- Bai bibani ! Bagati bine la cap...ne avertizase bucatarul..Nu va jucati la alimente. Daca va bateti joc de ele si nu le curatati cum trebe, portia de mancare de la masa, o sa fie mai mica. Si daca portia e mai mica, toata lumea o sa fie suparata...mai ales veteranii, care e mai flamanzi, ca e mai batrani ca voi. Si daca veteranii e suparati nu vreti sa stiti cum face...Io, numa v-am zis...treaba voastra.
In jurul orei 11.00 ispravim programul de dimineata, astfel incat ne putem integra in activitatile de formare si educare, specific militare. prindem o pauza de 30 de minute si ne strangem, mai toti in dormitor.
- Bai Sorine!.. Il ia Ghisman la "imprejur" pe soldatul Ganea.
- Te cacai pe tine ca tactu' e colonelu' pulii..ai da capu' tau..si cand colo, ce sa vezi, e o laba de tablagiu prapadit..
- Taci bai fraiere, nu mai deschide gura ca faci curent...I-am zis asa lu' ala,asa, ca sa-l fac sa se simta bine, bai papagalule...Acuma' am devenit "neamu" lui, blegule...Si ai tu idee cum se ajuta neamurile intre ele ?...Omu' mi-a dat o cheie de la "valize" ( incaperea in care erau depozitate efectele civile depuse in clasicele valize de lemn, ale incorporatilor - incapere in care aveam acces, doar in timpul prezentei cadrelor in unitate, adica 07.00-15.00 ) asa ca incepand din dupa-amiaza asta, prietenii mei, pot merge impreuna cu mine, la orice ora, sa se delecteze cu ce au mai bun si ascuns de ochii lacomi, in patratul ala de lemn, ca un sicriu, cu care au venit de acasa...
Ghisman, se scarpina vadit jenat de interventia inoportuna, in cap...
- Bai...dute-n pula mea...tu nu sti de gluma ??? Si eu sunt prieten cu tine. Bai, daca noi galatenii nu ne mai ajutam intre noi... Da' acuma', pe bune. Taicatu' chiar e colonel ??? Sa mori tu ?
Ganea nu mai are timp sa-i raspunda. Caporalul Achihai intra in dormitor si cineva striga ( cum fusesem timpuriu instruiti ) ...Atentiuneeee !!!!
- Bravo viitori soldati...Ati inceput sa faceti progresuri..( In afara de prapaditii de veselari, cealalta parte a plutonului, studiasera vreme de o ora, in acea dimineta, ROI-ul astfel incat asimilasera cat de cat, notiunile de baza...
- Urechea la mine ! La ora unu, iesim pe platou, la raportul companiei...Stie cineva ce e ala, raportul companiei...????
Evident ca nimeni, habar nu avea...nu garantez pentru Ganea, dar el se pare ca se abtinea..
- Bai soldat..Raportu' companiei e ca cum, la tine acasa, la ora pranzului, toata familia se strange sa stee la masa... Vine tactu', vine mata' , soru-ta, verisoru', nepotu, bunica si care mai e pe acolo prin batatura... Bai si daca astia se strange la un loc, ce face ei ma ??? ..Pai ce face..va spun io, mai fleorcaiesc si ei din gura, ca ala asa, ca ala pe dincolo, ca varu trebuie sa coseasca la deal, ca nepoata trebuie musai sa mulga vaca pana seara..si tot asa, pana mamaita rastoarna mamaliga si toti se imbulzesc la masa...Isi descheie "copca" de la gatul vestonului, vadit emotionat de catre bucolica imagine creeata...
- Bai soldati..Aicisa, noi suntem ca o familie. La ora unu, la raportu' companiei o sa-l cunoasteti pe tovarasul comandant al companiei, tovarasul maior Tanase, caruia i se prezinta raportul. Celelalte cadre militare, in ordinea gradelor pot sa le enumerez: Tovarasul capitan Bercoci, tovarasul capitan Bounegru, tovarasul locotenent major Amaritei, tovarasul locotenent major Agherghitoaiei, tovarasul plutonier major Raileanu precum si tovarasii plutonieri Marginosu si Tancaba...Caporalii si fruntasii, banuiesc ca deja ati aflat cum ii chiama...A...era sa uit. Avem si doi..ma rog..angajati civili in unitate Tovarasul Dumitras, care si ocupa de instalatii, centrale si clante, gheamuri, tata cele precum si ..tzatza Nica, o fimee vadana si batrana, din Salcea, care va spala izmenilii si asternuturilii si va coase bracinarii, asa ca va rog sa fiti respectuosi si cu ei...
Asimilam noile informatii... Tzatza Nica ??? I-auzi braul...Parca vazusem cu coada ochiului, undeva intre spatiul bucatariei si cel al centralei de incalzire ( evident, pe motorina ) o umbra de femeie, cu o varsta incerta, undeva intre 55 si 65 de ani...Dumitras...pe prostanul asta il stiu. M-a ciupit bine de tot cu cacatul ala de masina de tuns, de pe vremea lui Stefan Cel Mare.. Caporalii, "am avut onoarea" sa-i cunosc, mai sunt doi pe care nu-i stiu, dar se pare ca astia nu au de-a face cu noi... frunatsii... mi se falfaie..restul "gradelor"..sa-i vedem...
Jumatate de ora, inainte de raportul companiei. Pentru o "buna impresie" ne-am revizuit tinuta. Am primit un borcan de 800g de nasturi desperechiati. Incepand de la cei destinati fetelor de perna, pana la cei cu destinatie manta lunga de pasla. Fiecare si-a completat "lipsurile" din dotarea echipamentului, asa cum a crezut de cuviinta. Toata lumea coase si e concentrata. Apare caporaul Margarit, in pragul dormitorului..
- Atentiuneeee ! Zbiara disperat, cel ce-l observa primul.
Incremenim cu acele in borta nasturilor, cu ata in gaura, sau cu dintii in ata, incercand sa o rupem...
- Continuati ! Declama impaciuitor tovarasul gradul...
- Bibani. Dupa ce terminati cu lucrul manual, inainte de a ne aduna pe platou, toata pulimea isi face bocancii cu crema... Langa rastelu' de arme, e incaperea de servici'. Acolo e cutiile de crema de ghete si periile. Nimenea nu iese pe platou, pana ce nu face bocancii...sa fim intelesi....Zambeste sarcastic si chiar nu pricep de ce...Terminam cu programul "intretinerea echipamentului" si ne bulucim catre "locul de facut bocancii"..
Ti-ar Margaritu' matii de tigan borat !!!...Doua cutii cilindrice, de cel putin cinci litri fiecare, pline pe jumatate de o substanta amorfa, gelatinos lipicioasa, in care var o "perie de pantofi" naclaita ca in epava unui petrolier esuat si pe care comit imprudenta sa o "disipez" pe suprafata exterioara a bocancului meu si asa oropsit de soarta, cum e...Rezultatul ??? Un bocanc stroflocit si had, plin de o substanta gen, negru de fum, cleioasa si disproportional partajata, pe suprafata sa...Nu indraznesc sa apropii a doua oara, chestia ce se vroia perie, de incaltamintea mea hidoasa, asa incat, din buzunar, scot o batista apretata, de acasa si nivelez imperfectiunile grosolane, sacrificand, cu parere de rau ustensila casnica... Margaritu" matii de tigan borat..
Tovarasul Raileanu, era un tip corpolent, indesat, iute la manie, asa cum sta bine unui batran APV-ist ( toti cei ce nu executau un serviciu militar obligatoriu, erau incadrati in categoria APV, adica - armata pe viata ). Tovarasul Raileanu se apropia deja de varsta de pensionare. Cu toate acestea, se tinea bine...chiar foarte bine. Fata intinsa, par des si "canit" periodic, mustacioara smechera a'la' Clark Gable,,restul organelor, banuiesc, in perfecta stare de functionare.. Era blazat si "curvit de armata". Vazuse la viata lui ascensiuni remarcabile dar si caderi spectaculoase ale unor ofiteri cu ambitii mari, de cariera. Pe el in functia lui de adjutant, se parea ca nimeni si nimic nu il afectau. Tovarasul Raileanu se ocupa de "reinprospatarea" tuturor "consumabilelor" din aceasta unitate militara. De la alimente si pana la agrafe de birou. El impartea cota zilnica de "calorii" dar si cota de sapun, pasta de dinti, crema de ghete, munitie pentru trageri, pixuri si creioane pentru "cadre"...tot ce se putea impartii in armata. Te strangeau bocancii, sau aveau talpa desprinsa, la tovarasul Raileanu te prezentai. In functie de "situatie", adica de cum stiai sa "misti din urechi", primeai fie o mustruluiala zdravana si o alta pereche de bocanci, aproape la fel de ponositi ca si cei la care doreai sa renunti, fie o palma prietenoasa dupa ceafa si o pereche de incaltari de la bune la foarte bune, functie de "amploarea" miscarii perifericului auricular...
Astfel incat, veselarii, trimisi de catre bucatar, ciocaneau timid la usa biroului de intendenta.
- Asteapta !!! Tuna o voce intimidanta, dincolo de usa. Tovarasul plutonier isi "revizuia tinuta"..Adica mai pe romaneste, isi tragea pe el vestonul lepadat cat pentru un pic de "relax" lungit pe canapeaua confortabila isi refacea "coafura" si dupa ce aborda o figura de om "rupt in gura" de munca, deschidea larg usa si se posta in prag.
- Ce-i bai racani, ce vreti ?
- Toarasu' plutoner...sa traiti, ne-a trimis de la bucatarie, ca sa...
- Soldat ! Te trimit eu de urgenta in fundu pizdii matii, atat cat incapi, daca esti chior ori handicapat si nu sti sa te adresezi regulamentar, unui superior..
Ca o paranteza, fie spus. Cel mai mare afront posibil facut unui subofiter, este sa-i gresesti gradul...Mai cu seama, in cazul plutonierilor adjutanti, care sunt de o mie de ori mai sensibili la aceasta blasfemie, fata de alti subofiteri inferiori...Ganea Sorin, cel ce se lauda a fi "ficior" de colonel, se repede sa repare eroarea.
- Sa traiti tovarasul plutonier adjutant ! Soldat Ganea, permiteti sa raportez, tovarasul plutonier adjutant ?
Tovarasului Raileanu, muzica aceasta "ii gadila placut urechile", iar prestatia celui ce o executa i se pare foarte "civilizata", astfel incat vapaia din priviri paleste usor si ganduri mai ortodoxe iau locul celor cu tenta sexuala.
- Asa de soldat ! Brava tie !...Catre noi, ceilalti.
- Bai, luati exemplu si invatati de la copilu' asta... Mai copile..i se adreseaza el "mamos"..Tu ai mai avut frati in armata ? Vad ca esti bine instruit ?
- Raportez ca nu, tovarasul plutonier adjutant, da' tata este si el cadru militar, asa ca de la el stiu.
Raileanu casca ochii, placut surprins.
- I-auzi mai...Unde face serviciul tatal tau si ce grad are ?
- Raportez ca la Galati, tovarasul plutonier adjutant, UM 01551 motorizate, Galati si are ca si dumneavoastra, gradul de plutonier adjutant, sa traiti !
Omul ramane perplex, pentru cateva secunde. E clar cum ca este foarte placut impresionat...
- Tu, tiganosule ( i se adreseaza "familial" soldatului Ghisman, cel ce il "jignise" mai devreme ) vezi ca la capatul holului este o camera. Ai sa gasesti acolo o multime de saci si o stiva de cosuri de nuiele. Cauti sacii cu cartofi, unul este desfacut..Umpli doua cosuri zdravene si impreuna, trei "magari", le carati pana la bucatarie. Dupa aia, mai veniti odata inapoi si mai faceti un drum..Inteles ???
- Sa traiti, am inteles !!! Ma bag si eu in seama, dornic sa intru la randu-mi in gratiile adjutantului..
- Executarea !!! Ma concediaza subofiterul, scurt, fara sa aprecieze zelul...Soldatul asta...Ganea, isi aminteste repede, ramane aici, cu mine, sa-i predau ratia de "pate de ficat" pentru "supliment" ( la ora zece, se servea "suplimentul" - o gustare dintre mesele principale - ce insemna ca si valoare calorica, o cutie de "pate de ficat"pentru patru insi, sau o bucata de telemea taiata in patru, ori cate trei felii de salam - lucru extrem de rar - de persoana impreuna cu o jumatate dintr-un sfert de paine...inevitabil, neagra - doi lei bucata, in comertul socialist ).
Intram in magazie, noi cei trei ignorati, incarcam cosurile si le caram precum magarii, de doua ori, in sala de mese. Bucatarul ne inmaneaza trei cutite, dupa ce este pus la curent despre absenta la apel a celui de al patrulea "veselar" si ne ureaza "spor la munca", da nu mai mult de patrus'cinci de minute...ca altminteri, "dracu ne ie"..
Fratele meu...Nu-mi vine sa cred. Cum naiba sa cureti asa o movila de cartofi intr-un atat de putin timp.. Acasa, daca ma ruga, cine stie cum, mama, sa curat un cartof, il "maltratam" pana ce eram gonit din bucatarie..Daca, prin absurd, ma ruga sa-mi spal farfuria din care tocmai mancasem, infingeam furculita in carpa de spalat vase ( nu existau bureti de bucatarie in anii "70, nici detergenti de vase, in republica socialista ) si de la distanta de douas'cinci de centimetrii, astfel incat sa nu ma atinga macar un strop de "murdarie", incercam sa-mi indeplinesc ingrata atributiune...
- Bai bibani ! Bagati bine la cap...ne avertizase bucatarul..Nu va jucati la alimente. Daca va bateti joc de ele si nu le curatati cum trebe, portia de mancare de la masa, o sa fie mai mica. Si daca portia e mai mica, toata lumea o sa fie suparata...mai ales veteranii, care e mai flamanzi, ca e mai batrani ca voi. Si daca veteranii e suparati nu vreti sa stiti cum face...Io, numa v-am zis...treaba voastra.
In jurul orei 11.00 ispravim programul de dimineata, astfel incat ne putem integra in activitatile de formare si educare, specific militare. prindem o pauza de 30 de minute si ne strangem, mai toti in dormitor.
- Bai Sorine!.. Il ia Ghisman la "imprejur" pe soldatul Ganea.
- Te cacai pe tine ca tactu' e colonelu' pulii..ai da capu' tau..si cand colo, ce sa vezi, e o laba de tablagiu prapadit..
- Taci bai fraiere, nu mai deschide gura ca faci curent...I-am zis asa lu' ala,asa, ca sa-l fac sa se simta bine, bai papagalule...Acuma' am devenit "neamu" lui, blegule...Si ai tu idee cum se ajuta neamurile intre ele ?...Omu' mi-a dat o cheie de la "valize" ( incaperea in care erau depozitate efectele civile depuse in clasicele valize de lemn, ale incorporatilor - incapere in care aveam acces, doar in timpul prezentei cadrelor in unitate, adica 07.00-15.00 ) asa ca incepand din dupa-amiaza asta, prietenii mei, pot merge impreuna cu mine, la orice ora, sa se delecteze cu ce au mai bun si ascuns de ochii lacomi, in patratul ala de lemn, ca un sicriu, cu care au venit de acasa...
Ghisman, se scarpina vadit jenat de interventia inoportuna, in cap...
- Bai...dute-n pula mea...tu nu sti de gluma ??? Si eu sunt prieten cu tine. Bai, daca noi galatenii nu ne mai ajutam intre noi... Da' acuma', pe bune. Taicatu' chiar e colonel ??? Sa mori tu ?
Ganea nu mai are timp sa-i raspunda. Caporalul Achihai intra in dormitor si cineva striga ( cum fusesem timpuriu instruiti ) ...Atentiuneeee !!!!
- Bravo viitori soldati...Ati inceput sa faceti progresuri..( In afara de prapaditii de veselari, cealalta parte a plutonului, studiasera vreme de o ora, in acea dimineta, ROI-ul astfel incat asimilasera cat de cat, notiunile de baza...
- Urechea la mine ! La ora unu, iesim pe platou, la raportul companiei...Stie cineva ce e ala, raportul companiei...????
Evident ca nimeni, habar nu avea...nu garantez pentru Ganea, dar el se pare ca se abtinea..
- Bai soldat..Raportu' companiei e ca cum, la tine acasa, la ora pranzului, toata familia se strange sa stee la masa... Vine tactu', vine mata' , soru-ta, verisoru', nepotu, bunica si care mai e pe acolo prin batatura... Bai si daca astia se strange la un loc, ce face ei ma ??? ..Pai ce face..va spun io, mai fleorcaiesc si ei din gura, ca ala asa, ca ala pe dincolo, ca varu trebuie sa coseasca la deal, ca nepoata trebuie musai sa mulga vaca pana seara..si tot asa, pana mamaita rastoarna mamaliga si toti se imbulzesc la masa...Isi descheie "copca" de la gatul vestonului, vadit emotionat de catre bucolica imagine creeata...
- Bai soldati..Aicisa, noi suntem ca o familie. La ora unu, la raportu' companiei o sa-l cunoasteti pe tovarasul comandant al companiei, tovarasul maior Tanase, caruia i se prezinta raportul. Celelalte cadre militare, in ordinea gradelor pot sa le enumerez: Tovarasul capitan Bercoci, tovarasul capitan Bounegru, tovarasul locotenent major Amaritei, tovarasul locotenent major Agherghitoaiei, tovarasul plutonier major Raileanu precum si tovarasii plutonieri Marginosu si Tancaba...Caporalii si fruntasii, banuiesc ca deja ati aflat cum ii chiama...A...era sa uit. Avem si doi..ma rog..angajati civili in unitate Tovarasul Dumitras, care si ocupa de instalatii, centrale si clante, gheamuri, tata cele precum si ..tzatza Nica, o fimee vadana si batrana, din Salcea, care va spala izmenilii si asternuturilii si va coase bracinarii, asa ca va rog sa fiti respectuosi si cu ei...
Asimilam noile informatii... Tzatza Nica ??? I-auzi braul...Parca vazusem cu coada ochiului, undeva intre spatiul bucatariei si cel al centralei de incalzire ( evident, pe motorina ) o umbra de femeie, cu o varsta incerta, undeva intre 55 si 65 de ani...Dumitras...pe prostanul asta il stiu. M-a ciupit bine de tot cu cacatul ala de masina de tuns, de pe vremea lui Stefan Cel Mare.. Caporalii, "am avut onoarea" sa-i cunosc, mai sunt doi pe care nu-i stiu, dar se pare ca astia nu au de-a face cu noi... frunatsii... mi se falfaie..restul "gradelor"..sa-i vedem...
Jumatate de ora, inainte de raportul companiei. Pentru o "buna impresie" ne-am revizuit tinuta. Am primit un borcan de 800g de nasturi desperechiati. Incepand de la cei destinati fetelor de perna, pana la cei cu destinatie manta lunga de pasla. Fiecare si-a completat "lipsurile" din dotarea echipamentului, asa cum a crezut de cuviinta. Toata lumea coase si e concentrata. Apare caporaul Margarit, in pragul dormitorului..
- Atentiuneeee ! Zbiara disperat, cel ce-l observa primul.
Incremenim cu acele in borta nasturilor, cu ata in gaura, sau cu dintii in ata, incercand sa o rupem...
- Continuati ! Declama impaciuitor tovarasul gradul...
- Bibani. Dupa ce terminati cu lucrul manual, inainte de a ne aduna pe platou, toata pulimea isi face bocancii cu crema... Langa rastelu' de arme, e incaperea de servici'. Acolo e cutiile de crema de ghete si periile. Nimenea nu iese pe platou, pana ce nu face bocancii...sa fim intelesi....Zambeste sarcastic si chiar nu pricep de ce...Terminam cu programul "intretinerea echipamentului" si ne bulucim catre "locul de facut bocancii"..
Ti-ar Margaritu' matii de tigan borat !!!...Doua cutii cilindrice, de cel putin cinci litri fiecare, pline pe jumatate de o substanta amorfa, gelatinos lipicioasa, in care var o "perie de pantofi" naclaita ca in epava unui petrolier esuat si pe care comit imprudenta sa o "disipez" pe suprafata exterioara a bocancului meu si asa oropsit de soarta, cum e...Rezultatul ??? Un bocanc stroflocit si had, plin de o substanta gen, negru de fum, cleioasa si disproportional partajata, pe suprafata sa...Nu indraznesc sa apropii a doua oara, chestia ce se vroia perie, de incaltamintea mea hidoasa, asa incat, din buzunar, scot o batista apretata, de acasa si nivelez imperfectiunile grosolane, sacrificand, cu parere de rau ustensila casnica... Margaritu" matii de tigan borat..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu