Translate

vineri, 25 august 2017

Mecanic (13)

In Depoul CFU, al anilor "80 isi exercitau atributiunile de serviciu cinci mecanici instructori. Sa-i cunoastem in ordine, in functie de sectoarele de activitate:
- Hanganu Vasile ( Nea" Vasile zis si "neam prost" )...Neam Prost ? Nu era nea" Vasile saracu" de fel neam prost, dar asa ii placea lui "sa se alinte" cand il aveai ca si "oaspete" in cadrul programului de control.
" Mai...zicea el cu o voce usor nazala, vezi ca-ti iau banii mai...eu sunt neam prost, sa stii "...Nea" Vasile era "omul de baza" al depoului. Unde era de zidit, varuit, vopsit, inlocuit, sudat, reparat...etc, acolo il puteai intalnii, la datorie. Daca aveai treaba cu nea" Vasile, cea mai mare prostie era sa-l cauti prin depou....Ca sa dai de nea" Vasile, era suficient sa stai pe loc (acolo unde te aflai ) In maxim zece minute, dadea el peste tine....A muncit cu acelasi devotament pana in ziua pensionarii ( anii "94-95 ). Timpul a trecut peste el mult mai bland fata de altii, asa incat, il mai intalnesc din cand in cand, prin cartierul in care locuieste si continui sa ma minunez privind infatisarea lui aproape neschimbata...Prea multe tangente nu am avut cu dansul, eu desfasurandu-mi activitatea de baza in sectorul cald. Oricum, tot respectul fata de persoana sa....

- Teodorescu Ion ( zis "Limba" sau "Limbuta"..) A fost ( din greseala) instructor sector rece pana la "revolutie". De ce din greseala ? Tov. Teodorescu, fara nici un merit si nici o pregatire, a fost propus de catre "partid" ( reprezentat de secretarul organizatiei de baza - maistrul Lupoaie Marin ) si acceptat fara retineri de catre " tata Filip" in virtutea retinerii acestuia in a comenta "deciziile intelepte" ale tovarasilor.
Limbuta, avea in bataura, un zdrahon de muiere (neagra si cu inceput de mustata) posesoare de palma mare si grea, cat lopata, din a carei vorba nu cuteza in veci sa iasa...Povesteau cei ce cunosteau mai bine cum ca, odata, luat de val si de "farmecele" unei acarite din depou, nenea asta a incercat sa experimenteze cu ea, o "sedinta de patid" ca si presedinte de organizatie ce era, numai ca "membrul" ce trebuia sa "mobilizeze masele" i-a cam facut figura refuzand "inscrierea la cuvant"...Atunci "toarasul" secretar, a fost nevoit sa apeleze la "organul oratoric" pentru a preintampina o eventuala revolta din partea "participantilor" nesatisfacuti.....Limbuta ti se adresa invariabil cu "nene"....Indiferent ca erai mai tanar sau mai in varsta decat el.
Faceam serviciul pe un "motanel" de 500CP in cocoasa, la "presat"...55-026..Un tractoras ce accelera ca o racheta atunci cand circulai "izolat". De pe o linie din triaj tocmai se expediase un tren. Prin "coloana", IDM-ul mi-a comunicat sa circul pe linia libera, catre celalat capat al statiei, unde aveam de adus un vagon. La mijlocul triajului se afla o pasarela ce traversa perpendicular toate liniile si se sfarsea in dreptul cladirii statiei Malina. Intre semnale linia masura cam 7-800m si eram curios sa vad cam in ce mod accelereaza si pana la ce viteza "panarama " aceea de locomotiva, asa incat, am pus aproape instantaneu controlerul pe pozitia maxima... In dreptul pasajului (deci la jumatatea liniei) atinsesem deja 60-65 km/m. Ce-i drept, observasem un halat "fluturand" din pricina curentului iscat de trecerea locomotivei, dar nu prea il luasem in seama, gandind ca apartine unui lacatus de revizie ( personaje des intalnite intr-un triaj de cale ferata).
Am localizat vagonul ce trebuia remorcat, seful de manevra l-a legat la locomotiva si ma intorceam, prin impingere, pe aceeasi linie libera, cu viteza regulamentara (conform PTE-ului statiei) de 10-15 km/h. Putin mai jos de pasajul cu pricina (noapte fiind) primesc semnale de oprire cu o lanterna, din partea cuiva...Franez si in cabina urca nervos, tovarasul instructor Teodorescu. Ne intersectam prima oara...
- Traiti sefu ! salut eu respectuos...
- Sa traiti si dumneavoastra..ma saluta omul amabil...Nene, nene...sa nu ai impresia ca ma aburesti pe mine...intelegi ?
- Pai nu prea, sefu...Ce sa inteleg ?
- Nene...ia sa-mi spui matale, cam ce viteza aveai cand ai trecut izolat la deal, spre depou ?
Ma luminasem...Aha...deci despre asta era vorba in propozitie..La-s ca-i bine...Masinuta aceea, era abia venita de la uzina reparatoare. Nu avea montat pe ea vitezometrul Hasler. Functiona doar cu cel original ( o caricatura) din bord, fara banda de inregistrare....Brici..
- Pai sefu" nu m-am uitat pe vitezometru, pentru ca nu este iluminat...da"... nu cred ca aveam mai mult de 10 km/h....
- Nene...eu te rog frumos sa nu ma minti..nene. Nici macar nu am putut sa-ti citesc numarul locomotivei cand ai trecut pe langa mine...asa mare viteza aveai...
- Haideti sefu"...dumneavostra chiar glumiti...poate nu aveam 10...da" nici mai mult de 15 km/h...
- Pe cuvantul matale de membru de partid...nene ? In ce organizatie esti ?
- Nu sunt membru toarasul secretar, am un unchi in Bucuresti care a fost "sef de cuib" la legionari...Nu ma vrea nimeni sefu"..
Treaba cu "seful de cuib" era reala, dar membru de partid ( sau macar UTC-ist ) nu ajunsesem pentru ca fugisem precum "dracu de tamaie" de asemenea "privilegii". Oricum, il dezamagisem teribil pe tov. instructor, care a simtit brusc nevoia sa schimbe tonul prietenos...
- Tovule...daca e vorba ca te incapatanezi sa ma minti, sa sti ca eu schimb imediat foaia...Ia opreste matale locomotiva sa-ti iau banda pentru citire....
" Sa-mi iei ....altceva, prostane " il complimentez eu in gand...Opresc locomotiva si aprind lumina in cabina de conducere. Asta-si pregatise deja cheia de vitezometru, pentru actiune...Vitezometru pentru cheia lui...ioc.. A ramas tablou..
- Nene, da unde ti-e vitezometrul..nene ?
- Uite-l nene, colo-n bord...gagalicea aia de scrie pe ea Km/h...altu" n-am...si nici nu-mi trebuie...
"Nenea" s-a uitat urat la mine ( ca la un element declasat cu grad mare de periculozitate ) si a coborat, nu inainte de a-mi promite ca "va avea grija de mine"...Nu l-am bagat in seama si nici nu mi-am pus mintea cu el...
Urmatoarea zi dupa revolutie, membrii organizatiei sale i-au rezervat o primire ''calduroasa" in prima tura de serviciu fara dictatura. A avut parte de o "cursa cu obstacole" cum nici nu visa...noroc ca fiind maruntel si iute, a reusit sa se claseze pe primul loc..Urmatoarea tura nu a mai venit. Si-a facut "lichidarea" si dus a fost....Pe mine ( nefiind in sectorul lui ) ma amuza...dar altii ii facusera promisiuni solemne si juraminte "fierbinti"...

- Pascaru Mircea ( sectorul cald ) ...Nea Mircea, cum ii placea sa i te adresezi ( daca nu faceai parte din categoria indezirabililor) era un personaj aparte. Bine pregatit profesional si "curvit" de viata. Trecut de a doua tinerete (mai mult spre a treia ) dar obsedat de "sexul..protejat sau neprotejat..sex sa fie.. Nea" Mircea, cand se urca in cabina, prima intrebare ce ti-o adresa era invariabil.." Cum stai cu ...ututu" ? " Daca aveai vrajeala in tine si incepeai sa-i povestesti o chestie amoroasa, uita de "scopul vizitei" si dupa ce terminai naratiunea, daca-i facea placere, te saluta si pleca mai departe. Daca insa, reuseai sa ti-l faci dusman...aveai viata grea.. Era in stare sa te urmareasca pana in panzele albe si sa te "execute" fara indurare..
Eu personal, m-am impacat bine cu el si nu am ce-i reprosa...Dumnezeu Sa-l odihneasca...acolo unde o fi...( a decedat de cativa ani ). Desii nu era instructorul meu, cateodata mai participam la cursurile scolii personalului, tinute de catre el si ma amuza teribil...
In combinat, mai multe femei au incercat sa profeseze meseria de mecanic locomotiva. Toate au abandonat, mai putin doua (adevarate eroine ) ce au iesit la pensie din cabina locomotivei. Toata stima si consideratia fata de ele. Nici pentru in barbat nu era usoara acesta meserie, daramite pentru o femeie. Tonita Maria si Sacagiu Elena...se numeau. Maria mai traieste. Biata Elena, s-a prapadit doar dupa un an de la pensionare...stresul si-a spus cuvantul. Cand era tanara, era chiar o femeie frumoasa. Ce-i strica aspectul, era un usor defect la ochiul drept ( strabism )..Poate de aceea, poate din alte motive, nu a fost sarmana niciodata casatorita. Daca Maria era o fire retrasa si "ciudata", Elena, era opusul ei diametral. Intr-o lume de barbati, reusea sa se impuna categoric si sa-i puna pe toti la locul lor. Tinea la gluma si nu era mofturoasa, dar Domne fereste sa-ti iei lumea in cap si sa o superi...N-ai fi vrut sa intrii in gura ei...
Eram la scoala personalului, intr-o dimineata, cu nea" Mircea. In sala de clasa, in jur de 25 de mecanici...Unii mai educati, altii mai putin...o societate..Nea" Mircea intrase si terminase deja prezenta. Se scursesera cam douazeci de minute din ora...cad, in sala intra d-na Sacagiu Elena...Nea" Mircea ( spre deliciul clasei ) o apostofeaza:
- Mai Lili...da la ora asta se vine la scoala, fata ? Ori n-ai dormit singurica in noaptea asta si nu te indurai sa te desparti de ..partea fierbinte..
In sala "mugete" de ras. Iti poti imagina reactia a 25 de golani fata de o femeie buna...( era buna, pe vremea aceea ). Lili, deloc intimidata:
- Bre' nea" Mircea, lasa-ma si m**a in pace ca si-asa is nervoasa de nu mai pot...
- Da de ce Lili ? Te-a lasat ala neterminata fata ?
Behaituri si tropote in galerie...
- Ce vorbesti bre...ai de capul meu...De la munca vin acu" Toata noaptea am "batut tampoane" in Laminoare. N-am inchis un ochi...Abia pe la 04.30 m-au lasat idiotii aia la marca. ( Era toama-iarna, in orice caz frig afara ) Doar ce ma lungisem pe lada ( facea serviciul pe o masina de 700) si am adormit instantaneu.....Cand, ce sa vezi bre...Urca un bou de dispecer din Laminoare in cabina si cad ma vede trantita colo, cu cracii-n sus, ii vine chef de ..utut animalului..
In sala, delir...Nea" Mircea cu gura cascata...
- Si ti-a pus-o Lili ?
- Ce sa puna bre...Si-a varat mana boul un pantalonii mei de salopeta...si avea o mana inghetata bre', de-am sarit de doi metrii in sus. I-am tras un cap in gura si-un genunchi in ..oaie de-a aterizat ala din cabina direct jos, fara sa mai coboare pe scara..Oricum, am si cheia de 36" pregatita pentru orice eventualitate, langa mine cand ma culc pe lada....
Nea" Mircea, usor dezamagit de finalul prozaic al istorisirii...
- Bai Lili, da daca avea ala mana calda, te pacalea odata ? Ai, fi sincera acuma...
- ...Sincer...poate si de doua ori bre...ca-s cam dorita....
Rasete cu lacrimi....si atat..Avea cineva curaj sa forteze nota ? Nici chiar nea" Mircea nu.....

Si tot legat de nea" Mircea si de firea lui... In combinat erau ( pe vremea aceea ) tei macarale de interventii. Doua de 60 t si una de 120 t. Fiecare avea trenul ei, compus din macaraua propriuzisa, vagonul platforma pe care era coborat catargul si vagonul de clasa in care se afla personalul de deservire. Vagonul era impartit in doua. O parte, biroul "conducatorului tren macara" - domn" maistru - cum i se adresau subordonatii si in cealalta jumatate, vestiarul personalului macarealei. Macaraua de 120, avea insa masina ei fixa. Asta nu facea altceva, decat sa remorce macaraua la interventii si de acolo, inapoi la depou. Ca sa ajungi sa efectuezi serviciul pe masina macaralei, era necesar sa "deschizi usa cu capul" la tovarasul Ionescu Adrian ( cel de la biroul T1 - am mai vorbit si o sa mai vorbim despre el ). Deci "colegii" ce faceau serviciul aici, erau din categoria celor cu relatii... Tocmai categoria asta il deranja cel mai tare pe nea" Mircea si mai ales, unul dintre ei. Oprea Jenica, era numele lui, supranumit "balbaitul"... Si-o cam luase in cap, de cand intrase in gratiile tovarasului Ionescu...si nea" Mircea il "astepta la cotitura"
Intr-o noapte, acostare pe halda de zgura. O locomotiva deraita total si una in pozitie de rasturnare, sprijinita pe un vagon..Macaraua mare, la interventie. Masina macaralei isi face datoria, remorcand trenul pana la "locul faptei" dupa care, noapte fiind, se retrage discret la o marca si-i lasa pe oameni sa-si vada de treaba. Jenica al meu, pentru ca era toamna, face caldura in cabina, apoi apreste motorul si se culca linistit pe lada.....Dupa putin timp, apare si nea" Mircea in controlul planificat, tot in aceeasi locatie. Vede masina astuia la marca, cu motorul oprit si luminile stinse si-si imagineaza cu usurinta, cam ce activitate desfasoara mecanicul la ora aceea ( 02-03 noaptea )...Urca finut pe scara locomotivei, deschide usurel usa..si fara sa faca cel mai mic zgomot, ia carnetul de bord impreuna cu foaia de parcurs ( ce se afla in el) apoi coboara jos si se duce catre alte locomotive din zona....Baietii prind de veste ca "lupul cel rau" se afla in control si dau alarma... Primul care trece pe langa masina macaralei, il atentioneaza si pe Jenica al meu, asupra pericolului ce l-ar putea paste. Asta, somnoros si constient ca daca pune "gheara" pe el nea" Mircea nu-i a bine, sare in capota mica, insfaca o mana buna de bumbac, aprinde luminile la motor, si cantand de mama focului vesel nevoie mare, se apuca de sters motorul.. Nea" Mircea il observa de pe alta masina, unde se afla si vine catre el.
- Bai Jenica, da ce harnic esti tu mai...La ora asta stergi locomotiva...Bravo ma..Am sa te propun la prima, serios..
- Ai vazut bre' nea Mircea...Si mai spune lumea ca la masina macaralei sunt toti puturosii..
- Rea lume mai Jenica, mai...da hai oleaca in cabina sa mai schimbam o vorba...
Jenica, se terge repede pe maini si de pe pervaz intra rapid in cabina si aprinde lumina. Intra si nea" Mircea si o ia cu povestile lui obisnuite, ca intre doi buni prieteni...Se intretin ei vreo douazeci de minute, apoi instructorul conchide:
- Bai Jenica, mi-a facut placere sa stau de vorba cu tine, da" omul mai si pleaca...Da-mi bordul sa-ti trec in el controlul...
Jenica cauta din priviri carnetul de bord,,,si constata ca a disparut. Cum intrase primul in cabina, il scoate instantaneu pe instructor din cercul banuitilor..Injura in gand si ramane la convingerea ca ori un legator de sarcina, ori "domn" maistru" au vrut a face bascalie de el. Se calmeaza la acest gand si tranteste o mincina....
- Nea Mircea, bre' carnetul de bord era terminat de la schimb...Am dat telefon la depou, au venit aia de l-au luat si au zis ca aduc altul...da uite ca n-au mai adus...pe mama lor..Si-i injura suparat, nevoie mare...
- Da-i in masa mai Jenica, nu te enerva mai...Da-mi macar faoia de parcurs...trec in ea sigata...am rezolvat-o..
Asta ce era sa zica acum. Ca foia a disparut cu tot cu bord ? Nu putea zice asta...asa ca persevereaza in minciuna..
-..Domn" sef...nu stiu cum sa spun bre'...da" trebuie sa recunosc, asta e....am ajuns mai tarziu la poarta si aia plecase-ra de acolo...N-am mai avut de la cine sa iau foaie, da dimineata, cum ies din tura, ma duc la depou, iau o foaie, o completez cu toata activitatea din seara asta si o las acolo......
Nea" Mircea ( povestea Jenica mai tarziu injurandu-l) s-a facut rosu la fata de nervi..
- Nu Jenica, facem altfel, dimineata la prima ora te prezinti la sefu" ( tata Filip ) si-i spui ca nu vrei sa mai faci serviciul pe masina macaralei niciodata....Pe urma, treci pe la mine sa-ti dau bordul si foaia pe care ti le-am luat cand dormeai dus pe lada....Sau, daca nu, ma duc si le las la sefu", de unde le iei tu impreuna cu retrogradarea...si cu promisiunea mea solemna, ca "te calc" in fiecare noapte. Daca erai simtit si recunosteai..poate te iertam....
Aceea a fost ultima tura a lui Jenica pe masina macaralei...saracu"

- Kraszka Tiberiu ( instructor sector cald) zis Tibi. Nea" Tibi era un barbat frumos. Ungur mandru din Hargita..fusese mecanic la calea ferat. Facea serviciul la sectorul Furnale. Nu am avut tangente absolut de loc cu el. Doamna Kraszka era o femeie tare gospodina, in schimb. Schimba varul in apartament la cateva luni, covoarele trebuiau batute saptamanal, masina spalata la doua zile, muraturile si varza vanturate zilnic...ca sa nu mai vorbesc de procurarea alimentelor de baza, alimente ce cam incepusera sa se imputineze in acele vremuri. N-am cunoscut-o pe domna cu pricina, dar auzeam relatarile colegilor despre discutiile furtunoase dintre ea si sotul ei purtate exclusiv in limba lui Attila ( biciusca de la sareta a lui Dumnezeu)...In discutiile acestea, doamna ragusea tipand, iar domnul nu reusea sa rgusesca ..ascultand.
Am trait cu ferma convingere ca taticul distinsei doamne trebuie sa fi fost cel putin colonel in armata austro-magiara, pentru ca tare mai apela la serviciile "ordonantelor"....La nea" Tibi era ca la cazarma. Doi bateau covoarele, trei varuiau, doi spalau masina si faceau ordine in garaj, iar cei mai descurcareti se ocupau cu "papica"...In functie de "vrednicia" lor, la recomanda-
rea distinsei amfitrioane, baietii erau recompensati prin trecerea pe statul de premiere depou sau pe lista de propuneri pentru acordarea de trepte de salarizare sau gradatii...... Si, cu voia dumneavostra, ultimul pe lista ( cum se alinta nea Nelu, la revolutie )..

- Enache Grigore (instructor sector cald- Otelarii ). Grisa. Instructorul la care am avut sansa sa fiu repartizat. Omul care a reusit ( desi ii repetam incontinuu ca prea putin ma intereseaza) sa-mi bage "hard" tainele locomotivelor. Omul care manca doi covrigi pe tura de serviciu (asta daca nu mai si impartea din ei), pentru ca nu avea stare si era solicitat in permanenta pentru tot felul de interventii. Locomotive defecte, probleme de PTE-uri ale statiilor, dosare de cercetare ale SC-ului in care erau incriminati aiurea mecanici nevinovati...etc Despre el am mai vorbit si voi mai vorbi si cu alte ocazii, astfel incat, pentru seara aceasta ma opresc aici........................................................................................................................................

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu