Inceputul anilor "90. Locomotiva mea 125-363 soseste de la uzina reparatoare. Partida originala este refacuta si ne apucam de treaba imediat. Fanica ( colegul din tura intai ) face rost de un bidon de 20L vopsea alba si unul de 5L neagra. Aducem masina la remiza Otelarii si ii refacem vopseaua, incepand de sus, de pe capote si pana la bandajele rotilor. Operatiunea ne ia doua zile, dar rezultatul este uimitor. Doua nuante de gri perfecte, dunga alba cu margini negre, emblema clasica CFR ( roata innaripata ) pe ambele capote, in partea frontala, plug ( aparator animale ) de un rosu aprins, mocheta nou nouta in cabina si linoleum, imitatie de parchet pe jos. Cu cateva sute de lei, de caciula ( inca nu se declansase inflatia )" Regina Otelariei " este gata de munca ... O saptamana mai remediem pe ici pe colo pierderi de fluide si totul devine perfect...
Timpurile insa nu erau, din pacate de loc perfecte. In Romania post revolutionara se declanseaza " jaful organizat ". In patria sloganului Iliescian " Nu ne vindem tara ! " se imparte frateste intre fostii tovarasi, actuali mari revolutionari tot ce e mai valoros, mai bine cotat la o eventuala evaluare. Se vand si se cumpara, pe cativa lei simbolici, proprietati de miliarde. Pop-ulimea sta gura casca la " tembelizor " ( la fel ca si acum ) si asteapta ca " Frontul Salvarii Nationale " sa le dezvaluie identitatea teroristilor decembristi. Prin vama intra si iese care cum si cu ce vrea. FNS-ul hotaraste, pentru "binele tarii", evident, ca timp de o luna granitele sa fie libere...Zeci de autocare incarcate zilnic cu sute de "turisti" ce au gentoaiele burdusite cu rulmenti ( prima valuta acceptata internetional ) iau drumul Turciei. Se intorc la fel de burdujite de blugi contrafacuti, tinichele spoite cu aur, parfumuri dulcegi de doi centi si bluze de nailon, viu colorate. Fostii "securisti" si numai ei, isi aduc acasa banisorii pititi prin conturi bancare de aiurea. Incepe a se forma "elita mediului de afaceri" autohton.
Eu, muncesc ca boul in combinat si visez la cat de bine va fi in cativa ani, dupa ce lucrurile se vor aranja pe fagasul lor. E drept, figura tovarasului Iliescu nu-mi inspira absolut de loc incredere, dar, avand in vedere ca este ( dupa declaratiile lui ) doar un asa zis presedinte de tranzitie, pana la alegerile la care ( tot dupa spusele lui ) nu va candida, ma incurajez ca cel ales va fi de cu totul alta factura. ...Aiurea. Vin alegerile si bineinteles Ilici Iliescu candideaza infierand cu "manie proletara" pe cei ce "nu au mancat salam cu soia" in Romania odiosului dictator si care, mai mult, au de gand sa-i deposedeze pe bietii tarani de pamanturile abia primite.... Castiga devastator pentru contracandidatii sai, cu 85% din voturi. Dar, ca masura de prevedere si pentru a fi scutit de viitoare surprize in parlament, decreteaza ca in acest forum poate intra orice formatiune politica, inregistrata legal, fara nici un prag de reprezentare electoral. Si asa ia nastere "marea bascalie nationala" o mistocareala neocomunista care cuprindea nu mai putin de 27 asa zise "formatiuni" politice, din cele 90 infiintate la urgenta. ( Cel mai epic era unul, nu mai retin bine, parca Isopescu - un dement - al carui partid cuprindea doi membrii, el si cu masa' ) O parte din populatie incepe sa se trezeasca la realitate si astfel, prin vara apare fenomenul "piata universitatii". Puterea, apeleaza la mineri, care zic ei, fac ordine in Bucuresti, descopera masini de tiparit bani falsi ( imprimante gen Xerox, da' ce stiau ei ) arme si droguri in sediile partidelor istorice, apoi, ca niste buni cetateni planteaza panselute si pleaca acasa dupa ce Ilici le multumeste calduros.
In combinat se munceste ( inca ) in draci. Toate functioneaza in virtutea inertiei. Apar primele asa zise sindicate. Fostii activisti se "leapada de satana" si devin peste noapte lideri sindicalisti. Miza e mare si postul foarte confortabil. CSG-ul inca mai are blocuri intregi de apartamente in finalizare si curs de repartitie si personal de angajat. Conducerea le ofera binevoitoare ( dar nu gratuit, veti vedea mai tarziu ) tot sprijinul, inclusiv cel financiar...Prima iarna, primul revelion ( prin grija "prietenului" T1 ) in "democratie". In seara zilei de 31.12.1990 cantina ( generoasa, pe doua niveluri ) de la poarta combinatului isi asteapta gatita de sarbatoare musafirii. In tramvaiele ce ne aduceau la serviciu, aglomeratie la maxim. Unii, gatiti, ei la costum, palton, caciula de astrahan, ele rochie lunga, par pe moatze, cercei turcesti si paltonas larg si ispititor despicat, cu invitatia in mana pasesc plini de importanta pe usa larg deschisa a unitatii alimentare, in acordurile tarafului ciuraliu ce-i intampina. Ceilalti muritori, ce urmeaza sa "presteze" in respectiva noapte, pasesc "bine dispusi" ( deja ), fiecare cu ce "are la pachet"...Un magnetofon, casetofon, damigeana, bidon de 5, de 10, sacosa cu sticle si sticlute, borcanul cu friptura si cel cu ciorba de burta. La intrarea pe poarta isi ureaza colegial, cu personalul pazei, cate un calduros " La Multi Ani ! " grabindu-se fiecare spre locul sau "de munca"...Anul 1991 debuteaza in zgomot asurzitor de pocnitori originale. De la capse pentru pistoale de impuscat, pana la adevarate tunuri cu carbid. Fluxul tehnologic e ca si paralizat. Se asigura doar minimum necesar si asta pana catre orele 22.30, cand schimbul doi pleaca catre casa.
In biroul impiegatului de miscare ( IDM ) Otelarii, veselie la maxim. Doua casetofoane cu boxe detasabile ( turcesti, cum altfel) isi aduc cu randul aportul la creearea atmosferei sarbatoresti. Masa pricipala geme incarcata de bunataturi si personalul, atat cel de miscare cat si cel de tractiune, fraternizeaza euforic amestecand fara prejudecati licorile bahice, aliniate langa perete. Ma ofer voluntar ca prin neparticiparea mea la "orgie" sa execut orice sarcina neprevazuta, de serviciu, oricat ar fi ea de "nesimtita". Populatia ma aclama ca pe un erou si ma uita ca si existenta mintenas ce parasesc incaperea. Am, ca si partida de manevra un baietan fasnet, cu care lucram cu placere, de fiecare data si pana spre ora zero "regina" alearga dezlantuita pe liniile pustii ale statiei Otelarii. Soseste ora zero !!! Privesc din cabina masinei catre "gara". Gemurile biroului de miscare, plasat strategic cu un nivel deasupra cladirei cu un etaj, se deschid in laturi. Un nor gros de fum evadeaza din capcana precipitat, apoi ( ca si in cazul exploziei atomice ) urmeaza "unda de soc". Un cor de voci de toate tonalitatile care aclama noul an...Ma descalt, imi ridic confortabil picioarele pe mocheta de pe dulapul dinamstarterului, imi aprind o tigara si visez la revelioanele ce le petreceam odata ca "flacau"....
In biroul de miscare al statiei otelarii, un telefon rapciugos si gajait inceraca sa se faca auzit. Harmalaia e la maxim. Deja sa trecut la al treilea fel de bautura. Cele doua-trei reprezentante ale sexului...ale sexului sunt dansate in draci. In mintea fiecarui pretendent la dans cu partenera, se strecoara ganduri mai putin ortodoxe. Cei ce danseaza fara partenera sunt deja prea obositi ca sa mai si gandeasca...Un moment de cateva secunde, casetofonul se opinteste in banda incurcata si gajaiala telefonului se face in sfarsit auzita. IDM-ul, baiat de viitor, bautor fruntas cu experienta indelungata, realizeaza inteligent ce se intampla. Isi strecoara rapid doua degete in gura si ca sa fie sigur ca e perceput corect, fluiera prelung si strident, pana ce anturajul intepeneste :
- Baaaai !!! Liniste in ..la mea !!! Nu mai manaca unul ..cat !!! Sa nu fie cumva sefu" sa ma controleze...
Partenerii evenimentului se conformeaza si o tacere nefireasca se asterne.
- La multi ani domn' Lucica !!! Mai belitule, esti treaz ? Pot sa vorbesc ca omu' cu tine ?
- Ba', da' care zdamatii esti tu de ma faci pe mine ca as fi betiv ?
- Ce ai ma ? Esti cu capu' ? Nu ma mai cunosti ? Marcosanu sunt bai, de la Malina, ce dreacu'...Bai nepoate, tu ai vreo masina disponibila cu un mecanic treaz pa ea, sa ma servesti si pa mine ? Ai mei sunt toti manga la ora asta si am de adus un tren de Catusa urgent...Ma tzipa aia din CFR Barbosi de o ora sa vin sa-l iau si n-am cu cine...
Liniste cateva momente...Auditoriul il incurajeaza sa raspunda, facandu-i semn discret , cu capul care farurile masinei mele stationate regulamentar la marca de siguranta.
- Bai ciricliule, am bai unul, eu zic ca-i pocait, ca n-a vrut sa puna botul deloc...da stiu eu daca o vrea sa vina la tine ??? Hai ca ma duc pana jos, sa-l imbarlig...da, ..ulica, pentru asta dai dimineata un rachiu, la intersectie...
- Dau fratello, dau si doua, numa' sa ma servesti
IDM Lucica, trage un gat zdravan de votca ( pet de juma' de litru nou aparut pe piata ) sa-si faca curaj si coboara neasteptat de demn, scarile cladirei. Aud macadamul liniei scrasnind si-i descifrez silueta. Cand ajunge in dreptul cabinei aprind lumina si-i deschid usa.
- Iaso Costele !!! La multi ani mai baiatule !!! Ce' n-ai venit ma si tu pana sus sa ciocnim un pahar de sampanie ( vin spumant ieftin ) ???
- Luci, lasa tu vrajeala si spune mai bine care este "scopul si durata vizitei" ?
Il cunosteam prea bine, ca sa-l cred ca s-a despartit el de "anturajul cu dop" numai pentru a se interesa de "sanatatea" mea....
- Bai Costica, tu ma sti pe mine de atata vreme. Hai sa nu mai manac ..cat. Ala din Malina are nevoie urgent de o masina sa-i aduca un tren de la vale. Vrei sa te duci ? Bine. Nu vrei, iar e bine. Nu ma cert cu tine, ca esti pretenul meu ( baga el text duios )
De cand venise masina, nu facusem nici un drum pe un tren adevarat, cu vagoane la aer si tot tacamul, asa incat eram mai mult decat incantat...
- Ma duc mai Lucica, ma duc ( ii raspund eu cu voce resemnata ) Da' zi-i lu' ala sa nu ma tie prin semnale nici o secunda, ca fac cale intoarsa...
Lucica, a zbughit-o iepureste catre "cuibusorul de nebunii" sa-i dea gelatului vestea buna. Eu am pornit motorul si m-am pus in miscare catre statia Malina, a carei semnal de intrare ma astepta evident, pe liber.
Ajuns in gara, tipul, care ma astepta la peron imi inmaneaza ordinul de circulatie catre statia Catusa ( mai bine de zece km de mers pe centura combinatului ) si ma asigura ca pot circula in regim de accelerat, toate semnalele urmatoare fiind pe liber si toata lumea ( inclusiv operatorul RC ) fiind la curent despre situatie. Am comutat transmisia hidraulica pe "regim usor" si locomotiva a tasnit ca din pusca, bucuroasa ca poate circula si ea fara restrictii.
Zece minute mai tarziu eram deja in fata garii Catusa. IDM-ul de aici ( si el usor euforic ) ma intreaba daca am fost vreodata pe linia CFR pana in gara Barbosi calatori. Ii spun ca am lucrat candva la CFR si cunosc sectia si asta, imi da imediat ordin de circulatie pana in Barbosi...O Doamne ! Asta da, cadou de revelion...Ora 01.45. Sunt deja pe tren in Barbosi si astept sa se alimenteze conducta generala pentru ca lacatusul de revizie, cu care stau de vorba in cabina sa poata face proba franei.
02.15 Lacatusul imi aduce "documentele" trenului si-mi semneaza faoia de parcurs. Semnalul se pune pe liber, la cateva minute dupa. Ma uit pe ordinul de circulatie...26 vagoane, 850 tone...La limita. Comut statia pe "Catusa" si vorbesc cu IDM-ul. Omul ma asigura ca trec prin statia lui fara oprire, astfel incat sa nu ma poticnesc in rampa severa ce urmeaza sa o atac. Sunt putin nelinistit. Nu as vrea sa ma fac de ...cacao si sa raman ca mucea pe sectie...Mangai prieteste controlerul "partenerei" mele si o rog cu voce tare :
- Hai taticu" acu' sa tevad daca esti fata buna, ori ba...Arata-mi de ce esti in stare.
363 se cabreaza usor pe tren. Are un pic tendinta de a intra in patinaj, dar reduc putin turatia( pentru ca, evident, in nisipare nu e dram de nisip - chestie inutile pe linii uzinale ) si fenomenul dispare. Motorul tureaza frumos si masina trage exemplar. Ajung in fata statiei Catusa si de acolo, observ semnalul de iesire pe liber, asa cum ne fusese intelegerea. Ma inscriu pe rampa si controlerul aduce turatia motorului la maxim. Sunt aproape la lumatatea sectorului in rampa si viteza a scazut drastic, de la 55 km/h cat aveam in Catusa la aproape 25 Km/h, dar pare deja stabila si nu da semne ca ar vrea sa mai scada. Deschid geamul lateral si ma uit in sus catre acoperis. Pe esapament roi de scantei rosii si albastre...
- Dragalas-o, ii zic...Ti-am scuturat bine bageagul data asta...Gigea te-am facut...
03.40 Intru in statia Malina. Garez trenul la linia trei, predau pachetul cu documente si ies pe pervazul locomotivei pentru o revizie sumara in "sala masinilor"...Hait !!! Treaba e buna, cu exceptia unui clapet de explozie spart. Nu-i problema, avem in vestiar cel putin cinci, pregatiti pentru interventie.
04.00 Sunt deja in Otelarii, la marca. Schimb clapetul spart si sterg meticulos urmele de ulei ars, prelinse pe capacul motorului si pe podea.
05.00 Cheful din biroul IDM-ului se sparge si petrecaretii se duc fiecare pe la "casele" lor.
06.35 Apare schimbul. La multi ani ! La multi ani !...alea,alea...Cum a fost ? Bine, zic eu, plictiseala, liniste si pace...
- Apai, zice colegul, cred ca tu ai petrecut de o mie de ori mai bine decat mine, care n-am baut decat doua pahare de conic, unul de vin si m-am culcat pe la doua.
- Aici chiar m-ai ghicit, zic eu, Sa sti ca a fost chiar, ca lumea...
Ajung acasa, nevasta-mea plecata la munca, schimb de zi. Copilul la parinti.Ciugulesc ceva din frigider, beau jumatate de pahar de coniac si ma arunc in pat felicitandul in gand pe Vasile, cel sarbatorit pe intai si in mod sigur motiv de mangleala pentru Lucica & compania in carciuma de la intersectie.....................................................
Timpurile insa nu erau, din pacate de loc perfecte. In Romania post revolutionara se declanseaza " jaful organizat ". In patria sloganului Iliescian " Nu ne vindem tara ! " se imparte frateste intre fostii tovarasi, actuali mari revolutionari tot ce e mai valoros, mai bine cotat la o eventuala evaluare. Se vand si se cumpara, pe cativa lei simbolici, proprietati de miliarde. Pop-ulimea sta gura casca la " tembelizor " ( la fel ca si acum ) si asteapta ca " Frontul Salvarii Nationale " sa le dezvaluie identitatea teroristilor decembristi. Prin vama intra si iese care cum si cu ce vrea. FNS-ul hotaraste, pentru "binele tarii", evident, ca timp de o luna granitele sa fie libere...Zeci de autocare incarcate zilnic cu sute de "turisti" ce au gentoaiele burdusite cu rulmenti ( prima valuta acceptata internetional ) iau drumul Turciei. Se intorc la fel de burdujite de blugi contrafacuti, tinichele spoite cu aur, parfumuri dulcegi de doi centi si bluze de nailon, viu colorate. Fostii "securisti" si numai ei, isi aduc acasa banisorii pititi prin conturi bancare de aiurea. Incepe a se forma "elita mediului de afaceri" autohton.
Eu, muncesc ca boul in combinat si visez la cat de bine va fi in cativa ani, dupa ce lucrurile se vor aranja pe fagasul lor. E drept, figura tovarasului Iliescu nu-mi inspira absolut de loc incredere, dar, avand in vedere ca este ( dupa declaratiile lui ) doar un asa zis presedinte de tranzitie, pana la alegerile la care ( tot dupa spusele lui ) nu va candida, ma incurajez ca cel ales va fi de cu totul alta factura. ...Aiurea. Vin alegerile si bineinteles Ilici Iliescu candideaza infierand cu "manie proletara" pe cei ce "nu au mancat salam cu soia" in Romania odiosului dictator si care, mai mult, au de gand sa-i deposedeze pe bietii tarani de pamanturile abia primite.... Castiga devastator pentru contracandidatii sai, cu 85% din voturi. Dar, ca masura de prevedere si pentru a fi scutit de viitoare surprize in parlament, decreteaza ca in acest forum poate intra orice formatiune politica, inregistrata legal, fara nici un prag de reprezentare electoral. Si asa ia nastere "marea bascalie nationala" o mistocareala neocomunista care cuprindea nu mai putin de 27 asa zise "formatiuni" politice, din cele 90 infiintate la urgenta. ( Cel mai epic era unul, nu mai retin bine, parca Isopescu - un dement - al carui partid cuprindea doi membrii, el si cu masa' ) O parte din populatie incepe sa se trezeasca la realitate si astfel, prin vara apare fenomenul "piata universitatii". Puterea, apeleaza la mineri, care zic ei, fac ordine in Bucuresti, descopera masini de tiparit bani falsi ( imprimante gen Xerox, da' ce stiau ei ) arme si droguri in sediile partidelor istorice, apoi, ca niste buni cetateni planteaza panselute si pleaca acasa dupa ce Ilici le multumeste calduros.
In combinat se munceste ( inca ) in draci. Toate functioneaza in virtutea inertiei. Apar primele asa zise sindicate. Fostii activisti se "leapada de satana" si devin peste noapte lideri sindicalisti. Miza e mare si postul foarte confortabil. CSG-ul inca mai are blocuri intregi de apartamente in finalizare si curs de repartitie si personal de angajat. Conducerea le ofera binevoitoare ( dar nu gratuit, veti vedea mai tarziu ) tot sprijinul, inclusiv cel financiar...Prima iarna, primul revelion ( prin grija "prietenului" T1 ) in "democratie". In seara zilei de 31.12.1990 cantina ( generoasa, pe doua niveluri ) de la poarta combinatului isi asteapta gatita de sarbatoare musafirii. In tramvaiele ce ne aduceau la serviciu, aglomeratie la maxim. Unii, gatiti, ei la costum, palton, caciula de astrahan, ele rochie lunga, par pe moatze, cercei turcesti si paltonas larg si ispititor despicat, cu invitatia in mana pasesc plini de importanta pe usa larg deschisa a unitatii alimentare, in acordurile tarafului ciuraliu ce-i intampina. Ceilalti muritori, ce urmeaza sa "presteze" in respectiva noapte, pasesc "bine dispusi" ( deja ), fiecare cu ce "are la pachet"...Un magnetofon, casetofon, damigeana, bidon de 5, de 10, sacosa cu sticle si sticlute, borcanul cu friptura si cel cu ciorba de burta. La intrarea pe poarta isi ureaza colegial, cu personalul pazei, cate un calduros " La Multi Ani ! " grabindu-se fiecare spre locul sau "de munca"...Anul 1991 debuteaza in zgomot asurzitor de pocnitori originale. De la capse pentru pistoale de impuscat, pana la adevarate tunuri cu carbid. Fluxul tehnologic e ca si paralizat. Se asigura doar minimum necesar si asta pana catre orele 22.30, cand schimbul doi pleaca catre casa.
In biroul impiegatului de miscare ( IDM ) Otelarii, veselie la maxim. Doua casetofoane cu boxe detasabile ( turcesti, cum altfel) isi aduc cu randul aportul la creearea atmosferei sarbatoresti. Masa pricipala geme incarcata de bunataturi si personalul, atat cel de miscare cat si cel de tractiune, fraternizeaza euforic amestecand fara prejudecati licorile bahice, aliniate langa perete. Ma ofer voluntar ca prin neparticiparea mea la "orgie" sa execut orice sarcina neprevazuta, de serviciu, oricat ar fi ea de "nesimtita". Populatia ma aclama ca pe un erou si ma uita ca si existenta mintenas ce parasesc incaperea. Am, ca si partida de manevra un baietan fasnet, cu care lucram cu placere, de fiecare data si pana spre ora zero "regina" alearga dezlantuita pe liniile pustii ale statiei Otelarii. Soseste ora zero !!! Privesc din cabina masinei catre "gara". Gemurile biroului de miscare, plasat strategic cu un nivel deasupra cladirei cu un etaj, se deschid in laturi. Un nor gros de fum evadeaza din capcana precipitat, apoi ( ca si in cazul exploziei atomice ) urmeaza "unda de soc". Un cor de voci de toate tonalitatile care aclama noul an...Ma descalt, imi ridic confortabil picioarele pe mocheta de pe dulapul dinamstarterului, imi aprind o tigara si visez la revelioanele ce le petreceam odata ca "flacau"....
In biroul de miscare al statiei otelarii, un telefon rapciugos si gajait inceraca sa se faca auzit. Harmalaia e la maxim. Deja sa trecut la al treilea fel de bautura. Cele doua-trei reprezentante ale sexului...ale sexului sunt dansate in draci. In mintea fiecarui pretendent la dans cu partenera, se strecoara ganduri mai putin ortodoxe. Cei ce danseaza fara partenera sunt deja prea obositi ca sa mai si gandeasca...Un moment de cateva secunde, casetofonul se opinteste in banda incurcata si gajaiala telefonului se face in sfarsit auzita. IDM-ul, baiat de viitor, bautor fruntas cu experienta indelungata, realizeaza inteligent ce se intampla. Isi strecoara rapid doua degete in gura si ca sa fie sigur ca e perceput corect, fluiera prelung si strident, pana ce anturajul intepeneste :
- Baaaai !!! Liniste in ..la mea !!! Nu mai manaca unul ..cat !!! Sa nu fie cumva sefu" sa ma controleze...
Partenerii evenimentului se conformeaza si o tacere nefireasca se asterne.
- La multi ani domn' Lucica !!! Mai belitule, esti treaz ? Pot sa vorbesc ca omu' cu tine ?
- Ba', da' care zdamatii esti tu de ma faci pe mine ca as fi betiv ?
- Ce ai ma ? Esti cu capu' ? Nu ma mai cunosti ? Marcosanu sunt bai, de la Malina, ce dreacu'...Bai nepoate, tu ai vreo masina disponibila cu un mecanic treaz pa ea, sa ma servesti si pa mine ? Ai mei sunt toti manga la ora asta si am de adus un tren de Catusa urgent...Ma tzipa aia din CFR Barbosi de o ora sa vin sa-l iau si n-am cu cine...
Liniste cateva momente...Auditoriul il incurajeaza sa raspunda, facandu-i semn discret , cu capul care farurile masinei mele stationate regulamentar la marca de siguranta.
- Bai ciricliule, am bai unul, eu zic ca-i pocait, ca n-a vrut sa puna botul deloc...da stiu eu daca o vrea sa vina la tine ??? Hai ca ma duc pana jos, sa-l imbarlig...da, ..ulica, pentru asta dai dimineata un rachiu, la intersectie...
- Dau fratello, dau si doua, numa' sa ma servesti
IDM Lucica, trage un gat zdravan de votca ( pet de juma' de litru nou aparut pe piata ) sa-si faca curaj si coboara neasteptat de demn, scarile cladirei. Aud macadamul liniei scrasnind si-i descifrez silueta. Cand ajunge in dreptul cabinei aprind lumina si-i deschid usa.
- Iaso Costele !!! La multi ani mai baiatule !!! Ce' n-ai venit ma si tu pana sus sa ciocnim un pahar de sampanie ( vin spumant ieftin ) ???
- Luci, lasa tu vrajeala si spune mai bine care este "scopul si durata vizitei" ?
Il cunosteam prea bine, ca sa-l cred ca s-a despartit el de "anturajul cu dop" numai pentru a se interesa de "sanatatea" mea....
- Bai Costica, tu ma sti pe mine de atata vreme. Hai sa nu mai manac ..cat. Ala din Malina are nevoie urgent de o masina sa-i aduca un tren de la vale. Vrei sa te duci ? Bine. Nu vrei, iar e bine. Nu ma cert cu tine, ca esti pretenul meu ( baga el text duios )
De cand venise masina, nu facusem nici un drum pe un tren adevarat, cu vagoane la aer si tot tacamul, asa incat eram mai mult decat incantat...
- Ma duc mai Lucica, ma duc ( ii raspund eu cu voce resemnata ) Da' zi-i lu' ala sa nu ma tie prin semnale nici o secunda, ca fac cale intoarsa...
Lucica, a zbughit-o iepureste catre "cuibusorul de nebunii" sa-i dea gelatului vestea buna. Eu am pornit motorul si m-am pus in miscare catre statia Malina, a carei semnal de intrare ma astepta evident, pe liber.
Ajuns in gara, tipul, care ma astepta la peron imi inmaneaza ordinul de circulatie catre statia Catusa ( mai bine de zece km de mers pe centura combinatului ) si ma asigura ca pot circula in regim de accelerat, toate semnalele urmatoare fiind pe liber si toata lumea ( inclusiv operatorul RC ) fiind la curent despre situatie. Am comutat transmisia hidraulica pe "regim usor" si locomotiva a tasnit ca din pusca, bucuroasa ca poate circula si ea fara restrictii.
Zece minute mai tarziu eram deja in fata garii Catusa. IDM-ul de aici ( si el usor euforic ) ma intreaba daca am fost vreodata pe linia CFR pana in gara Barbosi calatori. Ii spun ca am lucrat candva la CFR si cunosc sectia si asta, imi da imediat ordin de circulatie pana in Barbosi...O Doamne ! Asta da, cadou de revelion...Ora 01.45. Sunt deja pe tren in Barbosi si astept sa se alimenteze conducta generala pentru ca lacatusul de revizie, cu care stau de vorba in cabina sa poata face proba franei.
02.15 Lacatusul imi aduce "documentele" trenului si-mi semneaza faoia de parcurs. Semnalul se pune pe liber, la cateva minute dupa. Ma uit pe ordinul de circulatie...26 vagoane, 850 tone...La limita. Comut statia pe "Catusa" si vorbesc cu IDM-ul. Omul ma asigura ca trec prin statia lui fara oprire, astfel incat sa nu ma poticnesc in rampa severa ce urmeaza sa o atac. Sunt putin nelinistit. Nu as vrea sa ma fac de ...cacao si sa raman ca mucea pe sectie...Mangai prieteste controlerul "partenerei" mele si o rog cu voce tare :
- Hai taticu" acu' sa tevad daca esti fata buna, ori ba...Arata-mi de ce esti in stare.
363 se cabreaza usor pe tren. Are un pic tendinta de a intra in patinaj, dar reduc putin turatia( pentru ca, evident, in nisipare nu e dram de nisip - chestie inutile pe linii uzinale ) si fenomenul dispare. Motorul tureaza frumos si masina trage exemplar. Ajung in fata statiei Catusa si de acolo, observ semnalul de iesire pe liber, asa cum ne fusese intelegerea. Ma inscriu pe rampa si controlerul aduce turatia motorului la maxim. Sunt aproape la lumatatea sectorului in rampa si viteza a scazut drastic, de la 55 km/h cat aveam in Catusa la aproape 25 Km/h, dar pare deja stabila si nu da semne ca ar vrea sa mai scada. Deschid geamul lateral si ma uit in sus catre acoperis. Pe esapament roi de scantei rosii si albastre...
- Dragalas-o, ii zic...Ti-am scuturat bine bageagul data asta...Gigea te-am facut...
03.40 Intru in statia Malina. Garez trenul la linia trei, predau pachetul cu documente si ies pe pervazul locomotivei pentru o revizie sumara in "sala masinilor"...Hait !!! Treaba e buna, cu exceptia unui clapet de explozie spart. Nu-i problema, avem in vestiar cel putin cinci, pregatiti pentru interventie.
04.00 Sunt deja in Otelarii, la marca. Schimb clapetul spart si sterg meticulos urmele de ulei ars, prelinse pe capacul motorului si pe podea.
05.00 Cheful din biroul IDM-ului se sparge si petrecaretii se duc fiecare pe la "casele" lor.
06.35 Apare schimbul. La multi ani ! La multi ani !...alea,alea...Cum a fost ? Bine, zic eu, plictiseala, liniste si pace...
- Apai, zice colegul, cred ca tu ai petrecut de o mie de ori mai bine decat mine, care n-am baut decat doua pahare de conic, unul de vin si m-am culcat pe la doua.
- Aici chiar m-ai ghicit, zic eu, Sa sti ca a fost chiar, ca lumea...
Ajung acasa, nevasta-mea plecata la munca, schimb de zi. Copilul la parinti.Ciugulesc ceva din frigider, beau jumatate de pahar de coniac si ma arunc in pat felicitandul in gand pe Vasile, cel sarbatorit pe intai si in mod sigur motiv de mangleala pentru Lucica & compania in carciuma de la intersectie.....................................................
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu