Anul 1991 a fost la fel de nenorocit ca si predecesorul sau, "90. Prin grija "fermecatorului" de angajate APACA ( Nu vrem bani, nu vrem valuta, vrem ca Roman sa ne....) gigantul de la Dunare devine din intreprindere de stat, societate comerciala. Un fel de SRLeu mai "marisor". Apar primele firme "capusa" si pentru ca "vaca" este dolofana se inmultesc intr-un ritm ametitor, ajungand la apogeu prin anul 2000. Peste o mie de parazite insecte pe trupul costeliv si macinat de boli al bietei patrupede. In combinat se munceste din greu, in ritmul obisnuit. Inflatia isi face simtita prezenta. Salariul primit pe 27 ale lunii are deja valoare injumatatita in data de 12 ( cand se platea lichidarea ) a lunii urmatoare...Apar bancnote ciudate cu valori nefiresti de mari... O mie de lei ??? Zece mii de lei ??? Director general al combinatului este numit Dumitru Nicolae. Cel mai iubit fiu al poporului, pe plan local. Pastoreste CSG-ul pana in pragul falimentului ( anul 2000 ), apoi pentru ca se dovedise "extrem de competent", pastoreste si Galatiul in calitate de primar, trei mandate pana in 2012, reusind sa-l transforme din al treilea sau al patrulea oras ca marime si importanta din tara, intr-o comuna mai marisoara, uitata de timp si de guvernanti, plina de constructii urate si alandala amplasate, caini vagabonzi, aurolaci si cocalari de fitze proaste.... Urate amintiri. Evocarea lor ma intristeaza si azi.
In 1991, dau ca asinul, cu copita, unei sanse unice oferita de viata. Dupa faza cu mineriadele, o multime de tineri se hotarasc sa-l lase pe tata Ilici cu moscovitii lui in plata domnului si sa-si caute fericirea in alta parte. Destepti tineri. Ma batea si pe mine gandul asta, nemarturisit muierii...problema era, insa, nitel mai complicata. Fiul meu, era deja elev in clasa intaia. Nu ma puteam arunca orbeste, in necunoscut, si nici de rezerve materiale nu dispuneam. Dar, intr-o seara, ruda mea de sange ( soru-mea, ce lucra in Portul Mineralier ) imi face o vizita:
- Salut frate-miu ! Putem vorbi ceva ? Ai un pic de timp liber ?
- Am, cum sa nu. ( pe atunci nu scriam pe forumuri ) Daca-as avea si bani, la cat timp disponibil am, bine ar fi...
- Bai, uite de ce am venit. Dupa rahatul ala de mineriada ( nici ea nu era fan Ilici ) din port de la noi au plecat deja doi tipi si inca vreo trei astepata sa plece...
Stai mai usor. O intrerup eu. Cine pleaca ? Unde pleaca ? Ce treaba am eu ?
- Pai daca nu asculti...Ma lasai sa termin si aflai. Se imbufneaza ea.
- Bine, bine...Hai sa recapitulam
- Tine-ti gura. Deci. Un tip, care este presedintele republicii Sud Africane si l-a botezat mamica lui Frederik, de Klerk, dupa bunica, si-a propus o chestie. Vrea sa intareasca comunitatea alba din Johanesburg si alte orase mari ale Africii de Sud...
- Aaaaa, fac eu ca prostul...
Ce aaaa bai, ce aaaa. Tu ai idee ce ofera omul asta ? Uite aici.
Si-mi tranteste in fata, niste hartii scoase din poseta. Ma uit ele ca vitelul la poarta noua, cu telecomanda si camera video. Sunt scrise in engleza, limba pe care o inteleg in proportie de ( hai sa fiu indulgent ) 5%.
- Pai zi-i atunci, nu ma lasa cu ochi-n soare.
- Aha, incepe deja sa sune interesant, nu-i asa ? Uite, scrie negru pe alb, pe pagina a doua.
Asta era un formular tiparit (printat ) ce cuprindea vreo patru pagini, cu spatii goale pentru completare si mult text, indescifrabil mie...
- Statul Sud African ofera loc de munca asigurat, in conditii excelente, sot/sotie. Invatamant gratuit in limba materna pemtru copii. Dreptul cultului religios natal. Si cireasa de pe tort. Posibilitatea achizitionarii la un pret subventionat, printr-un credit pe 25 de ani a unei locuinte decente...
- Ba, al dreacu..Zic eu, ca sa nu ma las mai prejos ( ce masa' sunt fratele mai mare ) Asta-i vrajeala mai fetita. E pentru fraieri...Cine-ti da asa ceva. Si mai gandeste-te, ca numa' biletul pana acolo te costa o avere.
- Asa mai. Toti sunt fraieri, numai tu esti destept...Behaie la alta masa. Si vezi ca scrie acolo, pe ultima pagina. Daca se semneaza acordul, transportul este gratuit, la tot familionul...
- Bai desteapta familiei...ca ma si enervezi. Daca-i asa, de ce nu pleci si tu inteligento !!!
- De ce nu plec ??? Nu plec ca nu vrea boul de barbatu-miu ( adultul patruped era mai mare decat ea cu vreo doispe ani ) si nici "copchii" n-am, de aia nu plec. Si astia nu vor decat familisti. Sot sotie, unul/doi copii....da ce ma enervez eu cu tine. Iti las asta ( formularul ) aici. Faci bors cu el. Da' eu atat iti spun. Deja doi fosti colegi au ajuns acolo si sigur nu e tzaca"
Nevasta-mea, care asistase impartiala la conversatie imi face discret cu ochiul semn, s-o las in pace si schimba subiectul discutiei. A doua zi, studiez formularul pe indelete, cu dictionarul limbii engleze alaturi. Inregistrez progrese importante, in sensul ca pricep mai bine de 50% despre "ce este vorba in propozitie"...Culmea norocului. Spre seara ne viziteaza o nepoata a consoartei, profesoara, ce vorbea fluent limba batranului Will si-mi traduce mot-a-mot tot continutul...Era exact ceea ce-mi spusese sora-mea.
Cateva zile dupa, am completat citet formularul, l-am pus in plic l-am expediat ( recomandat ) la adresa indicata si multumit ca mi-am incheiat misiunea, aproape am si uitat de el, instantaneu....
"125-363" merge brici. Ii montam, in premiera, radio-casetofon auto, boxe si chiar reusesc o mini-orga de lumini cuplata la el, ce-mi fac pauzele de manevra din noapte, o adevarata placere...Noapte...
Candva, demult, in tinerete, cand in cate o sambata ma duceam la vreo petrecere nocturna ( cum era in voga pe atunci ), mama, dupa ce-mi calca pantalonii si camasa asortata imi zicea ingrijorata;
- Puiutu" mamei, sa nu stai mama toata noaptea acolo. Daca te simti obosit, vina acasa si te culca mama. O noapte nedormita face cat un an de viata pierdut ....
Biata mama... Am calculat odata, din curiozitate ( cu aproximatie ), cam cate nopti am "nedormit" pe locomotive in 20 de ani de cariera. Mi-au iesit vreo mie cinci sute si m-am speriat. Asta inseamna ca sunt mort de mult, iar acum doar spiritul meu bantuie dimensiunile timpului, fara sa realizeze ca nu-i decat o parere...
Ce insemna o tura de noapte pe locomotiva ( si aici o sa ma refer doar tura de noapte a serviciului 12/24, prestat in vastul complex de manevra al CSG-ului ).
1 ) Prezentarea la serviciu- Implica prezenta personalului la "sala de testare" amplasata inaintea portilor de acces in combinat intre orele 17.30 - 18.00. Asta presupunea ca la ora 17.15 ( cel tarziu, dar recomandat 17.00 ) sa te afli deja in statia de tramvai, amplasata ( in cazul meu ) la zece minute distanta . Rezumand: Te pregatesti de la ora 16.30 pentru a fi sigur ca ajungi la sala de testare pana in 18.00
N-ai reusit sa ajungi...ai doua variante ( deschid paranteza )
a) Certificat medical, pentru cel putin trei zile, vizat si parafat si de catre dispensarul combinatului.
b) Sunat personal "birou T1" acasa ( n-ai numarul, ai belit-o ). Facut albie porci. Implorat, rugat, promis...Rezolvat cu greu, dator vandut. ( am inchis paranteza )
2) Schimbat personal locomotiva 18.15 - 18.30 Implica comunicarea intre cei doi mecanici a unor eventuale probleme aparute in exploatarea locomotivei, eventuale pericole ivite in parcurs ( obstacole, obiecte in gabaritul liniei, etc )
3) Revizia locomotivei. Implica verificarea nivelelor de ulei la: motor diesel, transmisie hidraulica, reductor-inversor, turbosuflanta, compresor aer , purjarea instalatei de frana, a rezervorului principal, inclusiv ajustarea cursei cilindrilor de frana. Valabil pentru cei ce se vroiau a fi mecanici. Pentru ceilalti ( tractoristi cum ii porecleau cei de la miscare ) o chestie inutila .18.30 -19.00 ( cel tarziu )
4) Inceperea activitatii de manevra. 19.00 Implica faptul ca seful de manevra sa se prezinte mecanicului si sa-i comunice "planul de manevra". Tradus: Unde mergem, ce facem, cate vagoane scoatem cate bagam la loc, de unde le luam, unde le lasam s.m.a.
Si aici, la punctul patru, merita dezvoltat. Incepeai sera cu un manevrant si cu un plan de manevra. Dupa o ora, doua ( in functie de complexitatea ) lui terminai. Daca IDM-ul nu-ti trasa prin statie alta sarcina te intorceai frumusel, in fata garii, la marca de siguranta. Daca era urgenta primeai planul de manevra prin statie si continuai in alta parte. Incet, incet se facea ora 22.30. Schimbul doi ( pentru cei de la ulte uzine ce lucrau in ture de cate opt ore ) pleca bucuros catre casa...Ii invidiai sincer si le urai in gand sa-i plesneasca roata de le autobuz. La ora 22.30, erai deja plecat de acasa de sase ore. Nu conta. Pentru schimbul trei ( proaspat venit si odihnit) programul abia incepea. Astfel incat, aveau si aveai o multime de sarcini de rezolvat. Pe la 00.00-00.30, seful de manevra cu care lucrasei avea km. buni parcuri pe jos si zeci de kg de cuple ridicate pe carlige. Disparea, si-n locul lui, aparea altul care se odihnise nitel in prealabil...Si o luai de la inceput...01.30- 02.00 obosea si asta. Disparea la gara. Incepea sa te roada foamea. Scoteai din geanta ce aveai la pachet, asezai pe masa, taiai painea, pregateai furculita ...si auzeai de afara:
- Domn' mecanic, porneste motorul...hai ca avem treaba. ( Era primul manevrant, de cu seara, cel ce fusese la odihna )
La inceputuri, cand eram mai tanar si nelinistit, faceam crize de nervi, ca o dama la menopauza si aruncam bucatele cu tot cu tacamuri pe geam afara...Mai tarziu ii spuneam astuia sa ma astepte zece minute, sa bag ceva in gura si gustaream grabit si fara chef cate ceva din pachetul de acasa, spre bucuria cainilor uzinali carora le cedam mariminos restul. Si o luai de la inceput. Se facea ora 03.00. Mai incheiai o activitate de manevra si ( inevitabil )manevrantul disparea la gara. Ochii iti cadeau in gura de oboseala. Incercai sa te "intinzi" nitel. Ce presupunea asta. Bucata dreptunghiulara de cofraj Tego ( 1500/ 500 mm ) intarita pe verso cu doua sipci de fag ( pentru a nu se incovoia si rupe ), numita masa, se aseza intre suportul controlerului si dulapul dynamstarterului. Rezulta o suprafata plana, jumatate tabla, jumatate lemn, pe care te puteai intinde si odihni, cat de cat. Capul ti-l rezemai direct pe teava controlerului, pe care, ca si fata de perna, asterneai prosopul. Asta era cea mai idilica solutie. O practicai cand aveai mecanic ajutor si mai tinea asta de sase...Daca nu, te multumeai sa pui capul pe cotiera de langa geam si sa atipesti pret de 15-30 minute, trezindu-te de fiecare data pe jumatate amortit. De multe ori nici nu apucai sa inchizi ochii, ca ori trecea cate un caine printre linii ( facand sa zornaie macadamul ) si sareai ca ars, ori aparea manevrantul si-ti batea in geam, ori Doamne Fereste, controlul si atunci era grav..Somn in timpul serviciului - sanctiune disciplinara si daca era abatere repetata, repercursiuni mai grave. Si nu te jucai cu "organul de control". Era odihnit ( dormise binisor, in prealabil, in biroul de la remiza,intre 23.00 si 03.00 ) si pus pe "constatari".....Cea mai blestemata parte a turei de noapte era intre 04.30 si 06.30...Aveai deja mai bine de 14 ore de cand erai plecat de acasa si totul functiona cu incetinitorul. Simteam nevoia sa aprind o tigara ( pe atunci fumam ) si o aruncam dupa numai cateva fumuri, scarbit...Apoi aprindeam alta, cu parere de rau pentru ca ma pripisem si nu o mai terminam nici pe asta.
De cele mai multe ori, dupa turele de noapte, odata ajuns acasa, nu-mi mai trebuia nici mancare, doar somn si atat. Si nu puteam pricepe, in ruptul capului, cum cea mai mare parte a colegilor mei, mai aveau putere de a rezista band inca doua trei ore, la carciuma de la celebra "intersectie"
5) Predarea serviciului. 06.15-06.30 Implica o revizie finala a locomotivei ( pentru a te asigura ca totul este in regula ) si raportarea eventualelor probleme, colegului ce te schimba.
Predarea-primirea serviciului, cea mai lesnicioasa operatiune din intreaga insiruire, a ajuns catre finalul carierei mele de mecanic, cea mai complicata. Asta din cauza "cotatiei" motorinei la "bursa de valori". Dar deja este alta poveste.
Epilog: La vreo doua saptamani dupa ce pusesem scrisoarea recomandata la posta, luat ca din oala, ma trezesc cu factorita la usa, sa-i semnez de primire pentru o epistola. Uitasem cu totul de faza cu sora-mea si chiar eram nitel ingrijorat despre semnificatia acesteia. Tipa imi inmaneaza plicul si dispare. Il privesc cu atentie si vad o stampila ciudata, aducand a sigla...Mai jos citesc surprins "Embassy of the South African Republic"....O deschid la urgenta si dau peste un alt document, asemanator cu cel pe care il trimisesem, dar cu mult mai multe rubrici de completat, plin de stampile si semnaturi...
Frate !!! Nu era vrajeala. Astia chiar imi raspunsesera ! Pana sa apelez la un translator pun mana pe dictionar si buchisesc. Imi cereau o multime de acte in copii legalizate, ale mele, sotiei si copilului. Copii dupa certificate de nastere, de casatorie, de studii, buletin identitate, permis...tot tacamul. Alerg prin casa ca nebunul. Cobor pana jos, langa bloc si cumpar un coniac sa sarbatoresc. O sun si pe sora-mea sa-i comunic grozava veste si asta ma felicita.
In sfarsit se face si ora 15.00 si apare si consoarta de la servici. O iau in brate, de la usa, de ramane sarmana masca. Ma intreaba daca am castigat la loto ( Aveam pe atunci numai scheme simple si compuse in cap si pe bilete ). Ii spun despre ce e vorba si ma astept la o reactie similara din partea ei.............Nimic. Impasibila.
- Bai femeie, ii zic. Nu te bucuri ???
- Pentru ce sa ma bucur ?
- Bai, tu-ti dai seama ca intr-o luna, maxim doua il ..t in gura pe boul de Iliescu si tara lui de c..cat si decolam dracului de aici ???
- ....Eu nu plec nicaieri din tarisoara mea...
- Bai, esti sanatoasa ???
- Sunt foarte sanatoasa. Mai sanatoasa la cap decat tine. Unde dracu' vrei sa pleci, la capatul lumii ? Si de ce ? Tocmai acum, cand in sfarsit o sa fie bine si la noi ? Abia au trecut doi ani, peste inca doi trei o sa fie si la noi la fel de bine...
- Privesc in gol si-mi vine sa dau cu ea de pamant...E democratie acum. Fiecare are dreptrul la opinie.
Ma simte inciudat si nervos. Asa ca nu mai incearca sa ma convinga de "dreptatea ei"
- Iubitu', hai sa nu ne mai certam. Vrei sa pleci, cu tot dinadinsul, pleaca cu intai si daca intr-adevar e bine, ma chemi si pe mine cu baiatul...
- Plec in p...da matii desteapto !!! Plec la dracu sa ma ia !!! Fara muiere si plod, nu ma primesc aia...
Iau sticla de coniac, abia inceputa si beau din ea pana adorm in camera copilului, visand ca ma imbarc in avionul de Johanesburg .
Nu am reusit sa o scot la capat cu ea, desi m-am chinuit o luna de zile incheiata. Anii ce au urmat au fost din ce in ce mai urati si mai grei. La zece ani de la revolutie i-am aratat scrisoarea ambasadei, pe care o pastrez si acum, ca pe o curiozitate si si-a recunoscut prostia.
Asta a fost...." Dumnezeu iti da, da" in traista nu-ti baga " graieste un intelept proverb Romanesc..........................................
In 1991, dau ca asinul, cu copita, unei sanse unice oferita de viata. Dupa faza cu mineriadele, o multime de tineri se hotarasc sa-l lase pe tata Ilici cu moscovitii lui in plata domnului si sa-si caute fericirea in alta parte. Destepti tineri. Ma batea si pe mine gandul asta, nemarturisit muierii...problema era, insa, nitel mai complicata. Fiul meu, era deja elev in clasa intaia. Nu ma puteam arunca orbeste, in necunoscut, si nici de rezerve materiale nu dispuneam. Dar, intr-o seara, ruda mea de sange ( soru-mea, ce lucra in Portul Mineralier ) imi face o vizita:
- Salut frate-miu ! Putem vorbi ceva ? Ai un pic de timp liber ?
- Am, cum sa nu. ( pe atunci nu scriam pe forumuri ) Daca-as avea si bani, la cat timp disponibil am, bine ar fi...
- Bai, uite de ce am venit. Dupa rahatul ala de mineriada ( nici ea nu era fan Ilici ) din port de la noi au plecat deja doi tipi si inca vreo trei astepata sa plece...
Stai mai usor. O intrerup eu. Cine pleaca ? Unde pleaca ? Ce treaba am eu ?
- Pai daca nu asculti...Ma lasai sa termin si aflai. Se imbufneaza ea.
- Bine, bine...Hai sa recapitulam
- Tine-ti gura. Deci. Un tip, care este presedintele republicii Sud Africane si l-a botezat mamica lui Frederik, de Klerk, dupa bunica, si-a propus o chestie. Vrea sa intareasca comunitatea alba din Johanesburg si alte orase mari ale Africii de Sud...
- Aaaaa, fac eu ca prostul...
Ce aaaa bai, ce aaaa. Tu ai idee ce ofera omul asta ? Uite aici.
Si-mi tranteste in fata, niste hartii scoase din poseta. Ma uit ele ca vitelul la poarta noua, cu telecomanda si camera video. Sunt scrise in engleza, limba pe care o inteleg in proportie de ( hai sa fiu indulgent ) 5%.
- Pai zi-i atunci, nu ma lasa cu ochi-n soare.
- Aha, incepe deja sa sune interesant, nu-i asa ? Uite, scrie negru pe alb, pe pagina a doua.
Asta era un formular tiparit (printat ) ce cuprindea vreo patru pagini, cu spatii goale pentru completare si mult text, indescifrabil mie...
- Statul Sud African ofera loc de munca asigurat, in conditii excelente, sot/sotie. Invatamant gratuit in limba materna pemtru copii. Dreptul cultului religios natal. Si cireasa de pe tort. Posibilitatea achizitionarii la un pret subventionat, printr-un credit pe 25 de ani a unei locuinte decente...
- Ba, al dreacu..Zic eu, ca sa nu ma las mai prejos ( ce masa' sunt fratele mai mare ) Asta-i vrajeala mai fetita. E pentru fraieri...Cine-ti da asa ceva. Si mai gandeste-te, ca numa' biletul pana acolo te costa o avere.
- Asa mai. Toti sunt fraieri, numai tu esti destept...Behaie la alta masa. Si vezi ca scrie acolo, pe ultima pagina. Daca se semneaza acordul, transportul este gratuit, la tot familionul...
- Bai desteapta familiei...ca ma si enervezi. Daca-i asa, de ce nu pleci si tu inteligento !!!
- De ce nu plec ??? Nu plec ca nu vrea boul de barbatu-miu ( adultul patruped era mai mare decat ea cu vreo doispe ani ) si nici "copchii" n-am, de aia nu plec. Si astia nu vor decat familisti. Sot sotie, unul/doi copii....da ce ma enervez eu cu tine. Iti las asta ( formularul ) aici. Faci bors cu el. Da' eu atat iti spun. Deja doi fosti colegi au ajuns acolo si sigur nu e tzaca"
Nevasta-mea, care asistase impartiala la conversatie imi face discret cu ochiul semn, s-o las in pace si schimba subiectul discutiei. A doua zi, studiez formularul pe indelete, cu dictionarul limbii engleze alaturi. Inregistrez progrese importante, in sensul ca pricep mai bine de 50% despre "ce este vorba in propozitie"...Culmea norocului. Spre seara ne viziteaza o nepoata a consoartei, profesoara, ce vorbea fluent limba batranului Will si-mi traduce mot-a-mot tot continutul...Era exact ceea ce-mi spusese sora-mea.
Cateva zile dupa, am completat citet formularul, l-am pus in plic l-am expediat ( recomandat ) la adresa indicata si multumit ca mi-am incheiat misiunea, aproape am si uitat de el, instantaneu....
"125-363" merge brici. Ii montam, in premiera, radio-casetofon auto, boxe si chiar reusesc o mini-orga de lumini cuplata la el, ce-mi fac pauzele de manevra din noapte, o adevarata placere...Noapte...
Candva, demult, in tinerete, cand in cate o sambata ma duceam la vreo petrecere nocturna ( cum era in voga pe atunci ), mama, dupa ce-mi calca pantalonii si camasa asortata imi zicea ingrijorata;
- Puiutu" mamei, sa nu stai mama toata noaptea acolo. Daca te simti obosit, vina acasa si te culca mama. O noapte nedormita face cat un an de viata pierdut ....
Biata mama... Am calculat odata, din curiozitate ( cu aproximatie ), cam cate nopti am "nedormit" pe locomotive in 20 de ani de cariera. Mi-au iesit vreo mie cinci sute si m-am speriat. Asta inseamna ca sunt mort de mult, iar acum doar spiritul meu bantuie dimensiunile timpului, fara sa realizeze ca nu-i decat o parere...
Ce insemna o tura de noapte pe locomotiva ( si aici o sa ma refer doar tura de noapte a serviciului 12/24, prestat in vastul complex de manevra al CSG-ului ).
1 ) Prezentarea la serviciu- Implica prezenta personalului la "sala de testare" amplasata inaintea portilor de acces in combinat intre orele 17.30 - 18.00. Asta presupunea ca la ora 17.15 ( cel tarziu, dar recomandat 17.00 ) sa te afli deja in statia de tramvai, amplasata ( in cazul meu ) la zece minute distanta . Rezumand: Te pregatesti de la ora 16.30 pentru a fi sigur ca ajungi la sala de testare pana in 18.00
N-ai reusit sa ajungi...ai doua variante ( deschid paranteza )
a) Certificat medical, pentru cel putin trei zile, vizat si parafat si de catre dispensarul combinatului.
b) Sunat personal "birou T1" acasa ( n-ai numarul, ai belit-o ). Facut albie porci. Implorat, rugat, promis...Rezolvat cu greu, dator vandut. ( am inchis paranteza )
2) Schimbat personal locomotiva 18.15 - 18.30 Implica comunicarea intre cei doi mecanici a unor eventuale probleme aparute in exploatarea locomotivei, eventuale pericole ivite in parcurs ( obstacole, obiecte in gabaritul liniei, etc )
3) Revizia locomotivei. Implica verificarea nivelelor de ulei la: motor diesel, transmisie hidraulica, reductor-inversor, turbosuflanta, compresor aer , purjarea instalatei de frana, a rezervorului principal, inclusiv ajustarea cursei cilindrilor de frana. Valabil pentru cei ce se vroiau a fi mecanici. Pentru ceilalti ( tractoristi cum ii porecleau cei de la miscare ) o chestie inutila .18.30 -19.00 ( cel tarziu )
4) Inceperea activitatii de manevra. 19.00 Implica faptul ca seful de manevra sa se prezinte mecanicului si sa-i comunice "planul de manevra". Tradus: Unde mergem, ce facem, cate vagoane scoatem cate bagam la loc, de unde le luam, unde le lasam s.m.a.
Si aici, la punctul patru, merita dezvoltat. Incepeai sera cu un manevrant si cu un plan de manevra. Dupa o ora, doua ( in functie de complexitatea ) lui terminai. Daca IDM-ul nu-ti trasa prin statie alta sarcina te intorceai frumusel, in fata garii, la marca de siguranta. Daca era urgenta primeai planul de manevra prin statie si continuai in alta parte. Incet, incet se facea ora 22.30. Schimbul doi ( pentru cei de la ulte uzine ce lucrau in ture de cate opt ore ) pleca bucuros catre casa...Ii invidiai sincer si le urai in gand sa-i plesneasca roata de le autobuz. La ora 22.30, erai deja plecat de acasa de sase ore. Nu conta. Pentru schimbul trei ( proaspat venit si odihnit) programul abia incepea. Astfel incat, aveau si aveai o multime de sarcini de rezolvat. Pe la 00.00-00.30, seful de manevra cu care lucrasei avea km. buni parcuri pe jos si zeci de kg de cuple ridicate pe carlige. Disparea, si-n locul lui, aparea altul care se odihnise nitel in prealabil...Si o luai de la inceput...01.30- 02.00 obosea si asta. Disparea la gara. Incepea sa te roada foamea. Scoteai din geanta ce aveai la pachet, asezai pe masa, taiai painea, pregateai furculita ...si auzeai de afara:
- Domn' mecanic, porneste motorul...hai ca avem treaba. ( Era primul manevrant, de cu seara, cel ce fusese la odihna )
La inceputuri, cand eram mai tanar si nelinistit, faceam crize de nervi, ca o dama la menopauza si aruncam bucatele cu tot cu tacamuri pe geam afara...Mai tarziu ii spuneam astuia sa ma astepte zece minute, sa bag ceva in gura si gustaream grabit si fara chef cate ceva din pachetul de acasa, spre bucuria cainilor uzinali carora le cedam mariminos restul. Si o luai de la inceput. Se facea ora 03.00. Mai incheiai o activitate de manevra si ( inevitabil )manevrantul disparea la gara. Ochii iti cadeau in gura de oboseala. Incercai sa te "intinzi" nitel. Ce presupunea asta. Bucata dreptunghiulara de cofraj Tego ( 1500/ 500 mm ) intarita pe verso cu doua sipci de fag ( pentru a nu se incovoia si rupe ), numita masa, se aseza intre suportul controlerului si dulapul dynamstarterului. Rezulta o suprafata plana, jumatate tabla, jumatate lemn, pe care te puteai intinde si odihni, cat de cat. Capul ti-l rezemai direct pe teava controlerului, pe care, ca si fata de perna, asterneai prosopul. Asta era cea mai idilica solutie. O practicai cand aveai mecanic ajutor si mai tinea asta de sase...Daca nu, te multumeai sa pui capul pe cotiera de langa geam si sa atipesti pret de 15-30 minute, trezindu-te de fiecare data pe jumatate amortit. De multe ori nici nu apucai sa inchizi ochii, ca ori trecea cate un caine printre linii ( facand sa zornaie macadamul ) si sareai ca ars, ori aparea manevrantul si-ti batea in geam, ori Doamne Fereste, controlul si atunci era grav..Somn in timpul serviciului - sanctiune disciplinara si daca era abatere repetata, repercursiuni mai grave. Si nu te jucai cu "organul de control". Era odihnit ( dormise binisor, in prealabil, in biroul de la remiza,intre 23.00 si 03.00 ) si pus pe "constatari".....Cea mai blestemata parte a turei de noapte era intre 04.30 si 06.30...Aveai deja mai bine de 14 ore de cand erai plecat de acasa si totul functiona cu incetinitorul. Simteam nevoia sa aprind o tigara ( pe atunci fumam ) si o aruncam dupa numai cateva fumuri, scarbit...Apoi aprindeam alta, cu parere de rau pentru ca ma pripisem si nu o mai terminam nici pe asta.
De cele mai multe ori, dupa turele de noapte, odata ajuns acasa, nu-mi mai trebuia nici mancare, doar somn si atat. Si nu puteam pricepe, in ruptul capului, cum cea mai mare parte a colegilor mei, mai aveau putere de a rezista band inca doua trei ore, la carciuma de la celebra "intersectie"
5) Predarea serviciului. 06.15-06.30 Implica o revizie finala a locomotivei ( pentru a te asigura ca totul este in regula ) si raportarea eventualelor probleme, colegului ce te schimba.
Predarea-primirea serviciului, cea mai lesnicioasa operatiune din intreaga insiruire, a ajuns catre finalul carierei mele de mecanic, cea mai complicata. Asta din cauza "cotatiei" motorinei la "bursa de valori". Dar deja este alta poveste.
Epilog: La vreo doua saptamani dupa ce pusesem scrisoarea recomandata la posta, luat ca din oala, ma trezesc cu factorita la usa, sa-i semnez de primire pentru o epistola. Uitasem cu totul de faza cu sora-mea si chiar eram nitel ingrijorat despre semnificatia acesteia. Tipa imi inmaneaza plicul si dispare. Il privesc cu atentie si vad o stampila ciudata, aducand a sigla...Mai jos citesc surprins "Embassy of the South African Republic"....O deschid la urgenta si dau peste un alt document, asemanator cu cel pe care il trimisesem, dar cu mult mai multe rubrici de completat, plin de stampile si semnaturi...
Frate !!! Nu era vrajeala. Astia chiar imi raspunsesera ! Pana sa apelez la un translator pun mana pe dictionar si buchisesc. Imi cereau o multime de acte in copii legalizate, ale mele, sotiei si copilului. Copii dupa certificate de nastere, de casatorie, de studii, buletin identitate, permis...tot tacamul. Alerg prin casa ca nebunul. Cobor pana jos, langa bloc si cumpar un coniac sa sarbatoresc. O sun si pe sora-mea sa-i comunic grozava veste si asta ma felicita.
In sfarsit se face si ora 15.00 si apare si consoarta de la servici. O iau in brate, de la usa, de ramane sarmana masca. Ma intreaba daca am castigat la loto ( Aveam pe atunci numai scheme simple si compuse in cap si pe bilete ). Ii spun despre ce e vorba si ma astept la o reactie similara din partea ei.............Nimic. Impasibila.
- Bai femeie, ii zic. Nu te bucuri ???
- Pentru ce sa ma bucur ?
- Bai, tu-ti dai seama ca intr-o luna, maxim doua il ..t in gura pe boul de Iliescu si tara lui de c..cat si decolam dracului de aici ???
- ....Eu nu plec nicaieri din tarisoara mea...
- Bai, esti sanatoasa ???
- Sunt foarte sanatoasa. Mai sanatoasa la cap decat tine. Unde dracu' vrei sa pleci, la capatul lumii ? Si de ce ? Tocmai acum, cand in sfarsit o sa fie bine si la noi ? Abia au trecut doi ani, peste inca doi trei o sa fie si la noi la fel de bine...
- Privesc in gol si-mi vine sa dau cu ea de pamant...E democratie acum. Fiecare are dreptrul la opinie.
Ma simte inciudat si nervos. Asa ca nu mai incearca sa ma convinga de "dreptatea ei"
- Iubitu', hai sa nu ne mai certam. Vrei sa pleci, cu tot dinadinsul, pleaca cu intai si daca intr-adevar e bine, ma chemi si pe mine cu baiatul...
- Plec in p...da matii desteapto !!! Plec la dracu sa ma ia !!! Fara muiere si plod, nu ma primesc aia...
Iau sticla de coniac, abia inceputa si beau din ea pana adorm in camera copilului, visand ca ma imbarc in avionul de Johanesburg .
Nu am reusit sa o scot la capat cu ea, desi m-am chinuit o luna de zile incheiata. Anii ce au urmat au fost din ce in ce mai urati si mai grei. La zece ani de la revolutie i-am aratat scrisoarea ambasadei, pe care o pastrez si acum, ca pe o curiozitate si si-a recunoscut prostia.
Asta a fost...." Dumnezeu iti da, da" in traista nu-ti baga " graieste un intelept proverb Romanesc..........................................
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu